Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2022

Piaţa construcţiilorIBC Focus: Cât de transparentă e piaţa construcţiilor din România?

F.A. Piaţa Imobiliară /

IBC Focus: Cât de transparentă e piaţa construcţiilor din România?
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Nivelul de "sănătate" al unei industrii, precum cea a construcţiilor, este dat de transparenţa acesteia. Într-o ţare ca România, în care contribuţia la PIB-ul ţării a sectorului de construcţii este de aproape 10%, un astfel de aspect nu trece neobservat.

    Într-un studiu realizat o dată la doi ani, România a înregistrat, în perioada 2010 - 2012, una dintre cele mai semnificative creşteri ale indicelui transparenţei pe piaţa imobiliară, în principal datorită îmbunătăţirii procedurilor de înregistrare a proprietăţilor. Cu toate acestea, România a coborât opt poziţii în clasamentul transparenţei realizat de grupul american Jones Lang LaSalle, specializat în servicii financiare şi de consultanţă pentru piaţa imobiliara. România este devansată de ţări precum Grecia, Israel, Filipine, Slovacia, însă se situează peste ţări cum sunt Corea de Sud, Mexic, Chile, Croaţia, Bulgaria, Ucraina sau Slovenia. SUA ocupă prima poziţie, urmată de Marea Britanie şi Australia. Poziţia a patra este ocupată de Olanda, iar pe cinci şi şase se regăsesc Noua Zeelandă, respectiv Canada. În Europa Centrală şi de Est, cel mai bine poziţionat stat este Polonia, care se regăseşte pe locul 19, urmat de Austria (22), Cehia (24), Ungaria (26), Slovacia (36), România (40), Croaţia (51), Bulgaria (57), respectiv Ucraina pe locul 61.

    Creşterea indicelui de transparenţă al României găseşte corespondent şi în situaţia privind stabilirea antreprenorului în cele aproape 14.000 de şantiere şi proiecte urmărite de IBC Focus în primele nouă luni ale acestui an.

    Cifrele pe perioada ianuarie - septembrie 2012 privind situaţia antreprenorului ne arată că la aproape unu din două obiective analizate de către echipa de cercetatori ai IBC Focus, le-au fost comunicate informaţii cu privire la numele antreprenorului. La o treime din total, antreprenorul nu fusese contractat, în timp ce la mai puţin de 1 din 5 investiţii nu au fost oferite informaţii cu privrire la statutul constructorului.

    Evoluţia lunară a acestor trei indicatori este în directă legătură cu evoluţia procentuală a proiectelor în faza de execuţie. Numărul şantierelor în lucru creşte pe perioada verii şi, de asemenea, creşte procentul proiectelor la care se cunoaşte antreprenorul (vezi luna iulie în ambele cazuri). Cu toate acestea, procentul proiectelor în rândul cărora nu au fost furnizate informaţii cu privire la situaţia antreprenorului, singurul de altfel neinfluenţat de stadiul construcţiei, cunoaşte o scădere simţitoare, ajungând în luna septembrie la un minim absolut de doar 12%, procent de două ori mai mic decât cel înregistrat în iunie, luna cu cel mai are procent în această situaţie - 25%.

    Regiunea Bucureşti - llfov va fi pe primul loc până la finele anului

    Dacă tot avem în vedere evoluţia lunară a situaţiei antreprenorilor din cadrul proiectelor înregistrate pe www.raportuldeinvestitii.ro în primele nouă luni ale anului, să aruncăm o privire şi asupra evoluţiei lunare a proiectelor aflate în lucru - fie în construcţie, fie în amenajare, atât pe zone, cât şi pe domenii.

    Ca şi zonalitate, "exemplu de succes". Asta ar fi în trei cuvinte descrierea zonei Bucureşti - Ilfov la rata de transformare a investiţiilor din proiect tehnic în construcţie propriu-zisă. Luând în considerare cele peste 900 de investiţii din domeniul Clădirilor rezidenţiale private, înregistrate pe această zonă şi rata de conversie a acestui domeniu în construcţii efective, vedem că succesul de aici se datorează în mare măsură acestui domeniu - rezidenţial.

    Balanţa proiectelor neîncepute este trasă mult în jos de proiectele de Utilităţi, Construcţii sociale şi cele de Comunitate/Medical & Stiinţific - domenii cu lucrări ai căror beneficiari sunt preponderent entităţi publice, nu private - autorităţi locale, autorităţi de stat sau alte companii cu forma de conducere direct subordonată unei entităţi bugetare. Aici intervin procedurile de licitaţie pentru stabilirea proiectanţilor, consultanţilor şi a antreprenorilor, fapt ce încetineşte mult data demarării lucrărilor, prelungind "viaţa" unui proiect, de la data publicării unui anunţ de intenţie, până la data publicării anunţului de atribuire şi demararea implicită a lucrărilor.

    Remiza la stadiile de execuţie

    Ponderea proiectelor în construcţie şi amenajare este una uşor superioară celei deţinute de investiţiile aflate încă în faza de proiectare. La nivelul anului 2012, 39% din proiectele contactate de către echipa IBC Focus se aflau fie în construcţie, fie în amenajare, în clipa aplicării chestionarului cu privire la investiţie, în timp ce proiectele în faza de planificare (proiectare) deţin o cotă de 37%. Pe de altă parte, 1 din 5 proiecte se află în faza de licitaţie - fie pentru stabilirea proiectantului, fie pentru stabilirea antreprenorului.

    Evoluţia lunară a proiectelor în faza de construcţie ne supune atenţiei un lucru deloc întâmplător: lunile de vară vin cu un procent aproape de 50% din total al şantierelor începute, în timp ce pentru începutul anului putem observa că abia 1 din 4 şantiere este în construcţie sau amenajare. Apogeul este atins în luna iulie, lună după care procentul scade treptat. În lunile următoare ne aşteptăm ca acest număr să scadă constant, în urma tendinţei generale de "conservare" a şantierelor începute în perioada verii.

    Finalul anului urmează să aducă o distribuţie de 1/3 - 2/3 în favoarea şantierelor în faza de proiectare, lăsând astfel timp antreprenorilor pentru pregătirea ofertelor de antrepriză şi generarea unor "stocuri" de lucrări contractate care să le asigure activitatea pe anul următor.

    Santiere în lucru - de-a lungul autostăzii

    Analizând distribuţia procentuală a şantierelor în lucru în funcţie de zone, observăm că jumătate dintre acestea sunt localizate în Bucureşti - Ilfov, Nord - Vest şi Centru. O simplă privire asupra hărţii autostrăzilor din România şi vedem că cele trei zone amintite sunt cele traversate de viitoarea autostradă A3 ce va lega Capitala ţării de graniţa cu Ungaria şi, implicit, de Europa de Vest.

    Investitorii, în principal cei din domeniul logistic şi industrial, şi-au ales strategic şi din timp locaţiile exact pe ruta principalelor oraşe traversate de aceasta: Bucureşti - Ploieşti - Braşov - Târgu Mureş - Cluj-Napoca - Oradea.

    Pe această rută regăsim importante parcuri industriale: în Prahova - ECO Technologic Industrial Park şi Ploieşti West Park, în Braşov - Olympian Logistics Park Brasov, Prejmer Industrial Park, Braşov Industrial Park, în Cluj - seria celor cinci parcuri industriale Tetarom, iar în Bihor - cele două parcuri industriale ale Eurobusiness Parc. Acestea sunt doar câteva din exemplele de parcuri care au contribuit substanţial la dezvoltarea acestor judeţe.

    Cu toate acestea, infrastructura şi autostrăzile nu au fost realizate conform promisiunilor făcute investitorilor. România a pierdut din această cauză investiţii precum cea a Mercedes, care a ales Ungaria în detrimentul României. Lipsa infrastructurii a determinat colosul german să realizeze uzina de producţie auto la doar 184 km de Arad, în urma unei investiţii de 800 milioane euro. Mai mult, în acest an, aceştia şi-au anunţat intenţia să dubleze capacitatea de producţie.

    Infrastructura - punctul nevralgic netratat

    Dacă am văzut că proiectele demarate se afiliază în mare măsură în jurul principalelor rute de transport, observăm că şi cele aflate încă în faza de proiectare ţintesc aceleaşi rute.

    Zona Bucureşti - Ilfov este însă înlocuită în cazul de faţă cu cea de Vest, unde, paradoxal, lucrările la autostrăzile Nadlac - Arad, Arad - Timişoara şi cele ce leagă Timişoara de Sibiu, avansează mai bine (pe anumite tronsoane fiind chiar finalizate), spre deosebire de lucrările la "Cenuşăreasa" autostrăzilor din România - Autostrada Transilvania.

    Chiar şi aşa, după cum preciza şi dl. Cornel Marţincu, directorul general al companiei IPTANA, una din cele 10 firme de top în proiectare de construcţii din România în 2012, "prin specificul lor, aceste lucrări de infrastructură au o relaţie de interdependenţă şi lipsa unei organizări şi a unei vederi de ansamblu este puternic resimţită de către toţi jucătorii de pe piaţă." Astfel, lipsa lucrărilor din acest sector loveşte în cele mai importante pieţe din sectorul construcţiilor - proiectare, antrepriză, dar şi diverse pieţe de materiale de construcţii - prefabricate, ciment, utilaje, etc.

    Procentul mic deţinut de zona Bucureşti - Ilfov la nivel de proiecte nedemarate este pus şi pe seama concurenţei mult mai acerbe din această zonă. Aceasta grăbeşte procesul decizional, motiv pentru care de multe ori un beneficiar (de regulă al unei lucrări mici) din această zonă ştie cu cine va lucra pe partea de antrepriză încă de dinainte de a începe proiectarea.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective