Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2020
Abonament gratuit

Seminarul "Parteneriatul Public Privat pentru proiecte de infrastructură"

F.A. Perspective /

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    PPP - o şansă de neratat

    Parteneriatul Public Privat este o alternativă de finanţare pentru proiectele de infrastructură din România în contextul restrângerii resurselor bugetare în anii de criză. În prezent sunt finalizate atât legea PPP, cât şi normele de aplicare.

    "Pasul pe care îl are România de făcut şi care cred că se va realiza foarte curând este să pornim funcţionalitatea acestui Parteneriat Public Privat. Sper ca în septembrie să fie gata şi site-ul în care să anunţăm intenţiile partenerilor publici. Avem nevoie de parteneri privaţi pentru a dezvolta strategic România", a declarat Mihai Prisăcariu, directorul general al Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public Privat (UCCPPP), din subordinea Secretariatului General al Guvernului.

    Parteneriatele sunt iniţiate exclusiv de partenerul public, care poate fi Guvernul României, minister, consiliu judeţean sau primărie, atunci când nu dispune de fondurile pentru o anumită investiţie. Pot fi realizate prin PPP proiecte vizând sisteme de iluminat public, spitale, tabere şcolare etc. Termenul de derulare a unui proiect poate porni de la câţiva ani la câteva zeci de ani, a explicat Mihai Prisăcariu directorul general UCCPPP.

    Paşii pentru iniţierea unui contract de PPP au fost prezentaţi de Cristian Giurumescu, consilier expert UCCPPP. De asemenea, Alexandru Păcurar, consilier expert UCCPPP a expus atribuţiile principale ale managerului public pentru derualrea unui proiect de PPP.

    Centura Bucureştiului ar putea deveni autostradă prin PPP

    Parteneriatul Public Privat ar putea avea o contribuţie importantă la dezvoltarea infrastructurii de transport din România.

    Cel mai avansat proiect pe care Ministerul Transporturilor inten­ţionează să îl efectueze prin PPP se referă la realizarea centurii Bucureştiului la rang de autostradă. Proiectul a fost împărţit în două tronsoane: nordic şi sudic. Pentru început, va fi abordat prin PPP tronsonul sudic. "Suntem în faza de a finaliza studiul de fundamentare a deciziei de concesiune, de a definitiva modelul financiar şi a stabili durata concesiunii pentru contractul pe care îl vom scoate spre finanţare", precizează Ciprian Goriţă, consilier principal în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

    De asemenea, Ministerul Trans­porturilor a lansat pe piaţă contractul de consultanţă pentru pregătirea proiectului şi acordarea de asistenţă tehnică în vederea realizării prin PPP a autostrăzii Comarnic-Braşov. În paralel, Ministerul are în vedere şi lansarea licitaţie de consultanţă pentru proiectul autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni, în lungime de aproximativ 300 km.

    Tot prin PPP, Metrorex intenţiona să realizeze linia 7 de metrou Bragadiru - Voluntari. În prezent se dezbate posibilitatea transferului proiectului dinspre legea PPP la legea concesiunii.

    Un proiect important cu un impact deosebit pentru sectorul transporturilor se referă la construirea canalului Dunăre-Bucureşti. Studiul de fezabilitate a fost finalizat anul trecut, iar acum Ministerul pregăteşte modalitatea prin care acesta va fi promovat, mai spune domnul Goriţă.

    Ministerul Dezvoltării se pregăteşte să scoată proiectele la lumină

    Ministerul Dezvoltării a manifestat o preocupare constantă de-a lungul timpului pentru PPP, propunând o serie de proiecte de anvergură. Acestea nu au mai fost iniţiate în principal datorită limitărilor de responsabilitate şi proprietate. Astfel, proiectul Esplanada din Bucureşti are în continuare un statut incert datorită faptului că terenul propus a fost fragmentat prin retrocedări, a precizat Bogdan Suditu, şeful serviciului de Planificare, Politici Urbane şi Legislaţie din cadrul MDRT.

    Un domeniu pretabil pentru proiecte PPP este şi construcţia de locuinţe sociale. În această categorie este inclusă şi iniţiativa construirii unui ecocartier în zona Ghencea din Capitală. Şi în acest caz, Ministerul s-a lovit de problema proprietăţii asupra terenului, precum şi necesitatea de clarificare a mecanismelor administrativ-financiare.

    În paralel, MDRT a avansat documentarea pentru dezvoltarea unui nod intermodal care să includă şi un aeroport, la Alexeni, lângă Urziceni. La finele lunii iunie MDRT nu avea stabilită o poziţie oficială pentru implicarea în proiecte PPP în următoarele şase luni, însă pregătea documentaţia pentru a putea demara parteneriate pe viitor, a explicat domnul Suditu.

    Şase spitale de urgenţă ar putea fi realizate prin PPP

    Nici Ministerul Sănătăţii nu este străin de proiectele PPP. În cursul anului trecut au fost stabilite şase proiecte de construcţie a unor spitale de urgenţă prin PPP. Încă din anul 2006 Ministerul a avut în plan construirea acestora şi a realizat studii de prefezabilitate şi fezabilitate. Din lipsa finanţării proiectele au fost suspendate, iar acum se doreşte construirea lor cu sprijin privat, a precizat doamna Rodica Nadolu, expert superior în cadrul Ministerului Sănătăţii.

    Dintre acestea, prioritare pentru Minister sunt proiectele spitalelor regionale de urgenţă din Cluj-Napoca şi Iaşi. Pentru spitalul din Cluj-Napoca a fost încheiat un parteneriat între Minister şi Consiliul Judeţean Cluj, proprietarul terenului. CJ Cluj urmează să realizeze studiul de fundamentare.

    La Iaşi rămâne de soluţionat problema terenului. În prezent se fac demersuri pentru obţinerea unui nou teren într-o zonă accesibilă.

    Celelalte patru spitale de urgenţă sunt propuse a fi realizate în Târgu Mureş, Timişoara, Bucureşti şi Craiova.

    Pe lângă proiectele amintite există şi alte oportunităţi pentru derularea de parteneriate în domeniu sănătăţii. De exemplu, această abordare se pretează şi pentru reabilitarea sanatoriilor balneare, cum sunt cele din Eforie, Techirghiol, Mangalia şi Băile Felix, adaugă doamna Nadolu.

    Tunel pe sub Munţii Gutâi

    Un proiect PPP aflat într-un stadiu avansat la UCCPPP propune realizarea unui tunel pentru subtraversarea masivului montan Gutâi din Maramureş. Proiectul a fost depus de Consiliul Judeţean Maramureş şi a trecut de faza aprobării oportunităţii. Valoarea estimată a proiectului este de 92 milioane euro, iar recuperarea investiţiei urmează să se facă prin aplicarea unei taxe de traversare, a exemplificat Alexandru Păcurar, consilier expert în cadrul UCCPPP. Tunelul, în lungime de 4,3 km, va fi realizat în apropierea oraşului Baia Sprie şi va subtraversa masivul muntos Gutâi până în prima localitatea - Mara.

    Investitorii japonezi sunt încurajaţi să iniţieze proiecte peste hotare

    Japonia are în vedere intensificarea cooperării cu România în principal prin intermediul companiilor japoneze, care ar putea iniţia joint ventures şi parteneriate public-private, a afirmat Shin Ogawa, prim secretar şi şeful secţiei economice din cadrul Ambasadei Japoniei în România.

    Noua diplomaţie economică a Guvernului Japonez urmăreşte promovarea tehnologiilor japoneze în exterior. Prin această politică, antreprenorii japonezi vor fi încurajaţi şi sprijiniţi de guvern să se implice peste hotare în proiecte în domenii precum infrastructura şi energia. Acest lucru este valabil şi în cazul României, adaugă domnul Ogawa.

    Companiile japoneze au în vedere două aspecte principale atunci când investesc: să realizeze un profit şi să îşi minimalizeze riscurile. Investitorii japonezi nu caută în general să obţină un profit mare pe termen scurt, ci preferă un profit mic, dar constant şi pe termen lung, explică domnia sa.

    Lipsa de reacţie a autorităţilor descurajează investitorii germani

    Şi investitorii germani privesc Parteneriatul Public Privat cu mare atenţie. În opinia preşedintelui Camerei de Comerţ şi industrie Româno-Germane, domnul Radu Merică, problema subdezvoltării infrastructurii din România în ultimii 20 de ani nu se datorează atât absenţei finanţării cât lipsei de reacţie din partea decidentului politic. "De multe ori decidentul politic ia decizii în interesul personal şi nu al ţării", apreciază domnul Merică.

    Pe de altă parte, pentru a fi realizat, orice proiect PPP presupune atragerea finanţării bancare, care poate fi mai scumpă sau mai ieftină în funcţie de garanţiile acordate. Ori partenerul public este foarte reticent în asumarea garanţiilor.

    "Suntem într-o luptă contra timpului; anii 2007-2008 nu se vor întoarce prea curând, trebuie să prezentăm proiecte şi să le aplicăm", subliniază domnul Merică.

    Până acum investitorii străini nu s-au înghesuit la PPP

    Parteneriatul Public Privat nu reprezintă o abordare nouă pentru România, astfel de proiecte au fost încercate şi înainte de apariţia legii PPP, dar au rămas la stadiul de exerciţiu. Acesta a fost cazul şi cu proiectele Casa Radio şi Esplanada din Bucureşti.

    "Legea este în continuare perfectibilă, dovadă că încă nu avem un PPP de succes. Dincolo de cadrul generic, lipsesc mecanisme şi criterii importante care să permită funcţionarea propriu-zisă. Întotdeauna blocajele vor apărea în zona bancabilităţii şi alocării riscurilor", consideră Daniela Nemoianu, reprezentant al Consiliului Investitorilor Străini, expert KPMG.

    De exemplu, investitorii străini au fost surprinşi să nu găsească standarde minime de respectat în formulele de PPP propuse.

    Întârzierea demarării unor proiecte prin PPP are loc în contextul reducerii volumului investiţiilor străine directe în primul semestru al anului 2012 cam la jumătate comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, de asemenea caracterizat de un declin accentuat comparativ cu 2010.

    "Trebuie să determinăm care sunt avantajele României în Europa, iar investitorii să vină aici într-un climat de predictibilitate şi garantare a profiturilor într-un prag rezonabil", afirmă doamna Nemoianu.

    Constructorii aşteaptă lucrări, nu vorbe

    După trei ani de contracţie valorică, sectorul construcţiillor aşteaptă cu maxim interes demararea unor proiecte de infrastructură importante prin PPP, însă proiectele concrete se lasă aşteptate. "Mergem pe discuţii abstracte despre ce conţine legea, când ne trebuie exemple de bună practică. Legislaţia existentă acum are efecte nule, iar reacţiile partenerilor externi sunt foarte discrete. Evident sunt interese politice, dar dacă rămân ancoraţi (n.r. decidenţii) la interesele lor, proiectele PPP ar putea să rămâne un capitol nescris în istoria României", atrage atenţia Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Antreprenorilor de Construcţii din România (ARACO).

    Revista Bursa Construcţiilor a organizat la finele lunii iunie seminarul "Parteneriatul Public Privat pentru proiecte de infrastructură" sub auspiciile Secretariatului General al Guvernului şi ale Unităţii Centrale pentru Coordonarea PPP.

    În cadrul seminarului, au fost prezentate informaţii de ultimă oră privind legislaţia PPP, proiectele de investiţii pe care autorităţile publice intenţionează să le dezvolte în parteneriat public privat, precum şi opiniile investitorilor interesaţi să intre în astfel de parteneriate.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Consilier

    Companii

    Internaţional