Liber la construcţia de blocuri-turn
Lipsa de terenuri construibile din Municipiul Sibiu şi cererea în continuă creştere pentru dezvoltarea de noi locuinţe au condus la fenomene din cele mai diverse. Pe de o parte, se remarcă tendinţa de a construi locuinţe colective cu regim de înălţime cât mai mare în detrimentul locuinţelor individuale. Pe de altă parte, se observă tendinţa de extindere rapidă a oraşului către zonele învecinate. Dorin Lăschescu, noul arhitect şef al Sibiului, ne-a declarat că Planul Urbanistic General (PUG), aflat încă în curs de elaborare, va prevede extinderea intravilanului oraşului, în toate direcţiile, până la limita sa administrativă.
Astfel, prin noul PUG, în partea de nord-est, cartierul Guşteriţa se va extinde de la Viile Sibiului până la zona de păduri şi livezi. În partea de est, va fi introdusă în intravilan suprafaţa ocupată de Dealul Dăii, iar în partea de sud - zona dintre DJ 106A Sibiu-Răşinari, inclusiv zona Sitex, fostul depozit de muniţii şi limita teritoriului administrativ. Dorin Lăschescu ne-a precizat că, din primele estimări, intravilanul Sibiului se va dubla. În toate zonele amintite, acum sunt terenuri aflate în circuitul agricol. Introducerea acestora în intravilan va genera facilitarea procesului de autorizare a construcţiilor.
Prin noul PUG, care va fi gata în a doua jumătate a anului viitor, autorităţile sibiene doresc şi reglementarea anumitor zonificări funcţionale, în principal a celor industriale şi rezidenţiale, dar şi a zonelor protejate. Domnul Lăschescu ne-a precizat că se doreşte, astfel, evitarea modificărilor continue a PUG prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ). O zonă care are nevoie de o astfel de reglementare urbanistică este Câmpişor, unde există o suprafaţă de teren de aproximativ 40 de hectare, cuprinsă între cartierele Ştrand şi Turnişor. "Terenurile sunt în apropierea aeroportului Sibiu şi trebuie respectată zona de protecţie faţă de calea ferată. În plus, aria respectivă este predispusă la inundaţii. Prin noul PUG se va găsi, sper eu, o soluţie de definire funcţională a acestei zone", ne-a explicat Dorin Lăschescu.
Aşteptarea faţă de apariţia noului PUG este relevantă şi prin prisma numărului tot mai mare de PUZ-uri. În 2007, primăria a aprobat un număr de 43 PUZ-uri şi în 2008, până la finele lunii august, erau deja avizate 39.
Protecţie pentru centrul istoric
Municipalitatea sibiană a solicitat firmei care va elabora PUG-ul să ofere soluţii pentru includerea procesului de restaurare şi revitalizare a centrului istoric în dezvoltarea generală a oraşului, ţinând cont de posibila introducere a centrului în patrimoniul mondial UNESCO. Vor fi stabilite noile zone de dezvoltare urbanistică pentru toate categoriile de func-ţiuni. Coroborat cu acestea, vechile zone industriale se vor defini ca zone de reconversie urbană pe baza unor studii de potenţial.
Arhitectul şef al Sibiului ne-a mai spus că va fi interzisă schimbarea destinaţiei terenurilor de sport existente şi vor fi identificate zonele unde ar putea fi amenajate astfel de funcţiuni.
Liber la construcţia de blocuri-turn
Noul PUG va căuta să rezolve şi problema dezvoltării haotice a oraşului. "Singura direcţie de dezvoltare evidentă a fost Zona Industrială Vest, dirijată, într-un fel, de municipalitate printr-o campanie susţinută de atragere de investitori străini. În rest, blocurile cons-truite recent nu reprezintă o dezvoltare compactă a cartierelor. Sunt mai degrabă nişte
PUG-ul va prefigura ca locuinţele individuale să aibă un regim maxim de înălţime de parter şi două etaje. În cazul locuinţelor colective, se va trece de la parter şi două etaje la parter şi zece etaje, şi pe alocuri, vor fi permise accente de înălţime de peste zece niveluri.
În cadrul noilor dezvoltări, va fi obligatorie amenajarea unor centre de cartier, servicii, comerţ, spaţii pentru cabinete medicale, zone sportive şi de agrement, zone verzi şi zone de trafic.
Se extind zonele industriale şi cele de servicii
Sibiul stă foarte bine la capitolul func-ţiuni industriale. În Zona Industrială Vest există deja peste 30 de funcţiuni industriale noi. Pentru asigurarea dezvoltării în continuare a industriei şi serviciilor, Primăria Sibiu ia în calcul extinderea teritoriului cuprins între Zona Industrială Vest şi Calea Şurii Mici, pe DN 14, spre Şura Mare - Mediaş, pe partea dreaptă, până la Viile Sibiului. Totodată, se ia în considerare extinderea Zonei Industriale Est, pe Dealul Dăii, până la limita teritoriului administrativ.
În anul 2006, în perspectiva Programului Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007, au fost demarate multe cons-trucţii de hoteluri. Cinci au fost finalizate încă de anul trecut, iar unul urmează să fie inaugurat în 2008. Astfel că, la finele lunii august, în Sibiu erau 20 de hoteluri şi 55 de pensiuni. Numărul funcţiunilor hoteliere şi al pensiunilor este, însă, în creştere deşi nu la aceeaşi amploare ca înainte de 2007. În primele şapte luni ale acestui an, au fost eliberate cinci autorizaţii pentru construcţia de hoteluri.
În opinia lui Dorin Lăschescu, şi zonele comerciale sunt într-un trend ascendent. Pe lângă cele aflate pe teritoriul administrativ al Sibiului (Metro, Ambient, XXL, Plus, Interex) mai sunt şi centrele dezvoltate în imediata apropiere, precum Kaufland şi Real.
La intersecţia Şoseaua Alba Iulia - Drumul Ocnei va fi construit un alt centru comercial şi la ieşire spre Mediaş a fost aprobat un PUZ pentru încă un mall.
Arhitectul şef al Sibiului mai crede că o parte din problemele oraşului se vor rezolva odată cu intenţia investitorilor de a valorifica fostele platforme industriale. "Preconizăm că, în curând, această reconversie va fi tot mai accentuată. În general, intenţiile investitorilor sunt de a dezvolta ansambluri rezidenţiale sau centre comerciale", susţine domnia sa. Documentaţii în lucru erau, în luna august, pentru locaţia fostei întreprinderi Simerom şi pentru locul fostului abator.
Tendinţa de construire de blocuri foarte înalte în Sibiu este ilustrată şi de evoluţia autorizaţiilor de construire din ultimii doi ani şi jumătate. Dacă în 2006 au fost eliberate 227 de autorizaţii de construire pentru locuinţe unifamiliale şi/sau duplex-uri, în 2007 numărul lor a scăzut la 192 pentru ca, în primele şapte luni din acest an, să se ajungă abia la 87. Pe de altă parte, autorizaţiile pentru imobilele de locuinţe colective cu mai mult de patru apartamente continuă să se menţină la un nivel asemănător cu anii trecuţi: 36 de autorizaţii în 2006, 34 - în 2007 şi 26 pentru primele şapte luni din 2008. Lipsa de terenuri continuă să se reflecte şi prin numărul mare de mansardări ale blocurilor. În 2006, primăria a eliberat 53 de asemenea autorizaţii pentru ca în 2007 să emită 60. Pentru anul în curs, au fost emise autorizaţii pentru 32 de mansardări.
