Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 5 / 2022

SIMION CREŢU, DIRECTORUL GENERAL AL ADR CENTRU:"Autorităţile publice locale şi-au pregătit strategia de atragere a fondurilor europene 2014-2020"

Investiţii /

"Autorităţile publice locale şi-au pregătit strategia de atragere a fondurilor europene 2014-2020"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Judeţele şi municipiile din regiunea Centru au proiecte de peste 300 milioane euro pentru dezvoltarea infrastructurii de transport

    Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Centru a început din 2010 să organizeze o serie de întâlniri, discuţii şi dezbateri cu autorităţile publice locale, reprezentanţii societăţii civile şi reprezentanţii mediului de afaceri, pentru elaborarea unei strategii eficiente de atragere şi absorbţie a fondurilor europene, ce vor fi alocate Regiunii. Simion Creţu, directorul general al ADR Centru, ne-a declarat că, în urma acestor întâlniri punctuale, a fost elaborat un set complex de 17 analize şi studii, ce au stat la baza elaborării Strategiei Regionale, precum şi a Planului de Dezvoltare Regională (PDR), necesare pentru pregătirea Regiunii Centru în accesarea fondurilor europene 2014-2020.

    Portofoliul regional de proiecte include un număr de 1337 de investiţii cu o valoare de aproximativ 6,3 miliarde euro. Un număr restrâns din acestea întrunesc, însă, condiţiile necesare pentru a intra în categoria proiectelor regionale strategice, apreciază Simion Creţu. În ceea ce priveşte proiectele prioritare pentru infrastructura de transport (drumuri judeţene) identificate de administraţiile locale din Regiunea Centru până în octombrie, acestea au o valoare totală de peste 303 milioane de euro, ne-a precizat domnia sa.

    Însă, bugetul total de fonduri nerambursabile al viitorului Program Operaţional Regional disponibil la nivelul Regiunii Centru, şi ce va fi derulat prin ADR Centru pentru perioada 2014-2020, este de circa 750 milioane euro. Domnul Creţu a adăugat: "Din acest buget vom finanţa atât proiectele autorităţilor publice locale (APL) sau judeţene, cât şi proiectele ONG-urilor ce prevăd reabilitarea infrastructurii sociale sau a întreprinderilor mici şi mijlocii prin care se dezvoltă mediul privat. Iar pentru infrastructura rutieră, din bugetul total al viitorului Program Operaţional Regional, pentru perioada 2014-2020 avem disponibil un buget de 90 milioane euro fonduri de la Uniunea Europeană pentru finanţarea proiectelor. După cum se poate vedea, proiectele care sunt prevăzute spre a fi depuse la finanţare depăşesc fondurile ce vor fi disponibile atât pentru infrastructura rutieră, cât şi per ansamblu, pe întreg programul. De aceea avem nevoie de o prioritizare a acestor proiecte, de a finanţa proiectele cu impact major, de a lucra în parteneriat pentru a continua proiectele care deservesc principalele artere rutiere de tranzit în ţară şi regiune sau care fac legătura între judeţe şi principalele centre economice regionale".

    La alcătuirea analizelor, studiilor şi a PDR, ADR Centru a lucrat alături de reprezentanţii consiliilor judeţene şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ. Cu toate acestea, autorităţile publice locale prezente nu au fost obligate să elaboreze anterior discuţiilor sau întâlnirilor, care au stat la baza elaborării PDR, strategii locale sau judeţene în privinţa fondurilor. Iar în cazul în care au elaborat o strategie de dezvoltare locală, ce prevede şi fondurile europene necesare dezvoltării pe termen mediu sau lung, a oraşului sau judeţului reprezentat, autorităţile nu au obligaţia să transmită ADR aceste informaţii. Fondurile europene pe care doresc să le acceseze şi destinaţia acestora au fost subiecte atinse în cadrul întâlnirilor organizate de ADR Centru, după cum spune domnul Creţu, şi, în baza acestora Agenţia a alcătuit un portofoliu de proiecte, structurat pe idei de proiecte sau fişe ce prevăd modernizarea sau reabilitarea de obiective, precum şi fondurile nerambursabile necesare pentru reabilitarea infrastructurii mai puţin dezvoltată din mediul intra sau inter-urban. Din informaţiile pe care le deţine ADR Centru, sunt autorităţi publice locale care deja şi-au definitivat strategiile sau care sunt în curs de elaborare a acestora.

    În prezent, ADR Centru gestionează Programul Operaţional Regional (POR) la nivelul regiunii, prin care sunt alocate fonduri nerambursabile europene pentru finanţarea infrastructurii locale şi regionale pentru dezvoltarea echilibrată a celor şase judeţe din regiune, respectiv Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

    Domnul Creţu a adăugat: "Întâlnirile demarate din 2010 au fost organizate pe diverse nivele, respectiv fie pe grupuri de lucru judeţene din care fac parte autorităţile publice locale, fie pe grupuri tematice constituite din reprezentanţii tehnici pe sectoare de activitate, fie cu membrii diverselor comitete regionale de planificare şi decizie. Am solicitat consiliilor judeţene actualizarea portofoliilor judeţene de proiecte şi să ne transmită ideile lor de proiecte. Astfel, începând cu anul 2011, am actualizat baza de date regionale de proiecte, apoi am discutat pe rând cu fiecare judeţ în parte proiectele propuse, precum şi cu cei prezenţi în cadrul grupurilor de lucru tematice. În ceea ce priveşte infrastructura de transport (drumuri judeţene), începând cu luna septembrie 2013 şi până în prezent, au avut loc consultări cu consiliile judeţene din Regiune pentru stabilirea portofoliului de proiecte şi prioritizarea investiţiilor în acest domeniu, pentru finanţare din POR 2014-2020".

    În urma întâlnirilor au fost identificate, la nivelul Regiunii Centru 17, trasee prioritare pentru finanţare în ceea ce priveşte infrastructura de transport la nivel regional. Proiectele identificate sunt în corelare cu nevoile identificate la nivelul fiecărui judeţ şi nivel regional, fiind încadrate în strategia regională pentru perioada 2014-2020. Lista proiectelor prioritare va fi o anexă a Planului Regional de Dezvoltare şi va fi supusă aprobării CDR Centru, astfel încât accesarea fondurilor să se poată face rapid, dar să se şi atingă indicatorii stabiliţi.

    Autorităţile locale din regiune şi-au identificat domeniile prioritare în care vor să atragă fonduri europene

    Directorul general al ADR Centru a concluzionat: "Judeţele şi marile municipii din regiunea noastră au pregătite ideile de proiecte şi şi-au identificat domeniile în care consideră că este necesar să investească. Acestea îşi cunosc propriile bugete locale sau judeţene şi au identificat necesarul de fonduri nerambursabile pe care vor să le acceseze în perioada 2014-2020. Nu putem, însă, vorbi de realizarea unor proiecte complete, pentru anumite obiective din zecile pe care ar dori să le reabiliteze sau să le modernizeze o autoritate, pentru a fi pregătite doar să le depună spre finanţare. În acest moment, stadiul la nivel de Program Operaţional Regional 2014-2020 constă în faptul că acesta a fost elaborat şi are structurate axele prioritare de finanţare, fiind transmisă propunerea noastră la Comisia Europeană spre aprobare. Nu avem, însă, domenii majore de finanţare, nu s-au lansat ghidurile, care diferă de la axă la axă, de la domeniu la domeniu şi nu se ştie care sunt activităţile şi cheltuielile eligibile ce se vor deconta. Cu alte cuvinte, a scrie un proiect acum, înseamnă a investi timp, resurse umane şi materiale într-o muncă al cărui grad de aplicare şi realizare poate va fi de 50%".

    În opinia domniei sale, este foarte important că autorităţile publice locale cunosc proiectele pentru care au nevoie de fonduri europene pentru a-şi completa propriile resurse financiare, dar şi că şi-au estimat bugetele necesare.

    Infrastructura rutieră - grad de absorbţie de peste 78%

    Două dintre domeniile POR care au fost lansate mai târziu vizează finanţarea polului de creştere din Regiunea Centru, precum şi reabilitarea termică a blocurilor. În schimb, pentru domenii cum este cel ce finanţează infrastructura rutieră, gradul de absorbţie este de peste 78%, iar pentru dezvoltarea microîntreprinderilor gradul de absorbţie este de aproape 100%, ne-a declarat Simion Creţu.

    Domnia sa a subliniat: "Până anul trecut, decontarea cheltuielilor se făcea doar în baza unor cereri de rambursare, proces care s-a dovedit a fi destul de anevoios. Pentru a îl fluidiza, de anul trecut a fost introdusă posibilitatea ca beneficiarii să facă şi cereri de plată prin intermediul cărora pot depune facturile emise de furnizori sau prestatori de servicii, iar după o scurtă verificare, se decontează în termen de două-trei săptămâni. Este o măsură eficientă care a ajutat mulţi beneficiari ce nu dispuneau de rezerve financiare suficiente să plătească lucrările efectuate sau serviciile prestate de către firme. În concluzie, gradul de absorbţie al fondurilor europene se poate calcula doar după cheltuirea efectivă a fondurilor solicitate prin proiecte, respectiv a cererilor de finanţare nerambursabilă contractate. Cu toate acestea, pe cele 11 domenii majore de intervenţie ale Programului Operaţional Regional se poate observa că gradul de absorbţie diferă în funcţie de tipul de beneficiar, de tipul de investiţie sau de momentul lansării domeniului".

    Fiindcă majoritatea beneficiarilor POR sunt autorităţi publice locale care derulează proceduri de achiziţie publică ce pot fi prelungite din diverse motive, procesul de decontare şi rambursare a cheltuielilor a fost, până anul trecut, mai întârziat, potrivit şefului ADR Centru. "Însă principalul motiv pentru care acum avem un grad de absorbţie sub 50% pe unele domenii, se datorează faptului că acestea s-au lansat mai târziu, deci proiectele s-au depus mai târziu şi multe proiecte sunt încă în implementare", a completat domnia sa.

    Prin POR mai sunt alocate 74 milioane euro fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea municipiului Braşov şi a localităţilor învecinate ce fac parte din zona metropolitană Braşov, iar municipiile Sibiu şi Târgu Mureş au alocate 29 milioane euro pentru dezvoltarea zonei urbane. Aceste proiecte sunt în diferite stadii de implementare.

    Toţi beneficiarii fondurilor europene au fost informaţi că durata contractelor de finanţare şi perioada de implementare a proiectelor nu va putea depăşi data de 31 decembrie 2015. În această situaţie, ADR Centru a analizat oportunitatea şi legalitatea solicitărilor şi a transmis autorităţii de management a POR (Ministerul Dezvoltării) propunerile de acte adiţionale pentru prelungirea acestora, unde a fost cazul şi dacă justificările beneficiarilor au fost întemeiate, nedepăşind, însă, termenul de 31 decembrie 2015, ne-a spus domnul Simion, care a precizat: "În acelaşi timp, am anunţat beneficiarii că ultima solicitare de prelungire a perioadei de implementare trebuie transmisă de beneficiari către ADR Centru cu 60 de zile înainte de 31.12.2015, potrivit prevederilor contractuale. Cu alte cuvinte, proiectele aflate în derulare şi implementare la acest moment trebuie să se finalizeze conform graficelor de activităţi, cel târziu la data expirării acestui termen".

    La momentul actual, în urma discuţiilor cu beneficiarii, nu există previziuni că s-ar putea ca vreun judeţ sau municipiu să piardă fondurile europene, a conchis Simion Creţu.

    Beneficiarii fondurilor europene au recuperat din întârzierile de execuţie a lucrărilor

    În Regiunea Centru, există unele probleme în ceea ce priveşte graficul de lucrări ce trebuie executat de către constructori, însă beneficiarii fondurilor europene au recuperat o mare parte din decalaje, susţine domnul Creţu. Acestea au fost remediate fie prin recuperarea întârzierilor semnalate, fie prin prelungirea perioadei de implementare şi implicit a duratei de execuţie a lucrărilor şi a contractelor de finanţare, afirmă domnia sa.

    La nivelul Regiunii Centru, contractele finanţate prin POR 2007-2013 ar trebui să-şi finalizeze lucrările la timp pentru a se realiza şi deconturile aferente, ce stau la baza calculului gradului de absorbţie, conform sursei citate.

    În ceea ce priveşte licitaţiile, datorită ultimelor modificări legislative aduse în 2011 în domeniul achiziţiilor publice, în special prin stabilirea termenului maxim de 14 zile în care ANRMAP va emite acceptul asupra unei documentaţii depuse în SEAP, au fost soluţionate problemele şi s-a accelerat procedura de atribuire. Simion Creţu consideră: "Cam pe toate proiectele principalele proceduri de achiziţie publică s-au realizat în procent de 80%, de aceea în acest moment nu mai există probleme majore în derularea licitaţiilor, respectiv a achiziţiilor derulate pe proiecte de către autorităţile publice locale. Cu toate acestea, pentru o şi mai bună fluidizare a procedurilor de atribuire a achiziţiilor publice în domeniul lucrărilor, ne alăturăm punctului de vedere al beneficiarilor care consideră că ar fi utilă o revizuire a OUG 34/2006 privind licitaţiile".

    De asemenea, în acest an, prin OUG 51/2014, a fost introdus un articol ce prevede o garanţie ce trebuie depusă de cel ce contestă licitaţia, mai exact "în scopul de a proteja autoritatea contractantă de riscul unui eventual comportament necorespunzător, contestatorul are obligaţia de a constitui garanţia de bună conduită pentru întreaga perioadă cuprinsă între data depunerii contestaţiei/cererii/plângerii şi data rămânerii definitive a deciziei Consiliului/hotărârii instanţei de judecată de soluţionare a acesteia". Poate şi această garanţie îi va face pe cei ce vor să conteste nejustificat să se gândească de două ori înainte de a înainta o acţiune, mai spune directorul general al ADR Centru.

    Fără probleme deosebite de asigurare a co-finanţării

    Accesul autorităţilor publice locale la finanţări a fost limitat doar de bugetul local disponibil pe care-l au şi care este necesar pentru a asigura co-finanţarea pentru a implementa proiectele europene, ne-a declarat Simion Creţu. "Sunt foarte puţine domeniile de finanţare sau limitările impuse de ghiduri, cum este de exemplu un număr de locuitori de peste 10.000 ca şi criteriu de eligibilitate, fiind astfel o limită care ar reduce accesul oraşelor mici la finanţare. De asemenea, în anumite cazuri, poate unele autorităţi publice locale s-au confruntat şi cu lipsa unui personal pregătit în elaborarea unor cereri de finanţare bune, care să respecte toate criteriile precizate în ghidul solicitantului şi, în consecinţă, să treacă toate etapele de evaluare", a subliniat domnia sa.

    Referitor la asigurarea co-finanţării proiectelor contractate şi aflate în implementare, şeful ADR apreciază că nu sunt probleme în asigurarea acestora de către o autoritate publică locală: "În primul rând, fiecare depune declaraţie pe propria răspundere prin care îşi asumă că dispune şi că va asigura bugetul necesar co-finanţării. În al doilea rând, din momentul depunerii proiectului până la semnarea acestuia trece o perioadă în care beneficiarul este mereu înştiinţat de stadiul proiectului şi poate face o estimare corectă în privinţa contractării, apoi a implementării unui proiect şi a realizării unor lucrări. Pe lângă aceste aspecte, autorităţile publice locale au avut la dispoziţie şi posibilitatea de a accesa o pre-finanţare din bugetul proiectului, au putut apela la mecanismul cererilor de plată sau la credite bancare, tocmai pentru a evita diverse blocaje financiare".

    Simion Creţu ne-a mai spus că, în următoarea perioadă, sunt necesare dezbateri publice despre priorităţile de finanţare, în care să pornim discuţiile de la principalele rezultate şi dificultăţi întâmpinate în perioada 2007-2013. În acest sens, până la sfârşitul anului 2014, vor fi organizate o serie de întâlniri la nivelul fiecărui judeţ din Regiunea Centru, pentru prezentarea noului Program Operaţional Regional şi pentru stabilirea unor direcţii viitoare de acţiune, pentru fiecare axă de finanţare în parte.

    Cele mai importante proiecte de infrastructură identificate în cadrul Planului de Dezvoltare a Regiunii centru

    - Finalizarea construcţiei tronsonului 3 (Cut - Sălişte) al autostrăzii A1 (Orăştie - Sibiu)

    - Construcţia tronsonului de autostradă Sebeş - Turda

    - Construcţia tronsonului de autostradă A1 (Sibiu - Piteşti)

    - Construcţia tronsonului de autostradă Sibiu - Braşov

    - Construcţia tronsonului de autostradă Braşov - Bacău

    - Construcţia tronsonului de autostradă (Transilvania): Câmpia Turzii - Braşov

    - Construcţia tronsonului de autostradă Tîrgu Mureş - Piatra Neamţ - Iaşi - Ungheni

    - Conectarea domeniului schiabil Şureanu la reţeaua TEN-T prin reabilitarea drumului judeţean DJ 704, de la Poarta Raiului (km 60 + 300) la Barajul Oaşa (km 75+950) - Transalpina - DN 67 C - A1 (CJ Alba)

    - Modernizare drum judeţean DJ 107I: Aiud (DN1) Aiudul de Sus - Ramet - Brădeşti - Geogel - Măcăreşti - Bârleşti Cătuni - Cojocani - Valea Bârnii - Bârleşti - Mogoş - Valea Albă - Ciuciuleşti -Bucium - Izbita - Cojeseni - Bucium Sat - DN74 (Cerbu) km.0+000 - km.76+540 (CJ Alba)

    - Asigurarea stabilităţii versanţilor şi prevenirea alunecărilor de teren prin consolidarea corpului drumului judeţean DJ705: lim. jud. Hunedoara - Almaşu de Mijloc - Almaşu Mare - Zlatna (DN74), 30+500 - km.48+128 (CJ Alba)

    - Reabilitare DJ 105 şi 105 A (CJ Brasov)

    - Reabilitare drum judeţean DJ 131 şi 131 B

    - Reabilitarea Drumului Judetean DJ 104 A Perşani - Victoria + completare DJ 105 C Victoria Ucea (CJ Braşov)

    - Reabilitare DJ 101 - (CJ Braşov)

    - Reabilitarea şi consolidarea drumului judeţean DJ 113, mun. Tg. Secuiesc - Turia - Balvanyos - Bixad, km 1+000 - 35+050 (CJ Covasna)

    - Modernizare DJ 122B DN 12 - Malnaş Băi - DJ 122 şi Modernizarea DJ 122 KM 0+000 - 23+960 Micfalău - Baraolt (CJ Covasna)

    - Reabilitare drum judeţean (DJ) 137 (Odorheiu Secuiesc-Cristuru Secuiesc) prin DN 13 C in E 60 (CJ Harghita)

    - Reabilitare DJ 131, DJ 133, DJ 137A (CJ Harghita)

    Reabilitare DJ 128 (CJ Harghita)

    - Reabilitarea sistemului rutier pe drumul judeţean DJ 151B Ungheni - Căpîlna de Sus - Bahnea - lim. jud.Sibiu şi DJ 142 Târnăveni - Bălăuşeri, jud. Mureş (inclusiv reabilitare poduri) (CJ Mures)

    - Reabilitarea sistemului rutier pe DJ Tîrgu - Mureş - Band - Şăulia şi Luduş - Sărmaşu - lim. jud. Bistriţa - Năsăud, format din DJ 152A km, DJ 151A şi DJ 151 km (inclusiv reabilitare poduri) (CJ Mures)

    - Reabilitare DJ 106 (Agnita - Sighişoara) (CJ Sibiu şi CJ Mureş)

    - Modernizare DJ 106 B: DN 1 - Ocna Sibiului - Loamneş - Şoroştin - Ţapu - DN 14B (CJ Sibiu)

    - Modernizare DJ 141: Mediaş - Moşna - Pelişor - Bârghiş (CJ Sibiu)

    - Centrul intermodal pentru transportul mărfurilor, ca parte a unui sistem antinodal de platforme intermodale (parteneriat Municipiul Braşov şi Comuna Feldioara)

    - Centru intermodal de transport la Ungheni şi construire infrastructură de sprijin pentru afaceri - Mureş Business Hub

    - Construcţia Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav - CJ Braşov

    - Dezvoltarea, extinderea şi modernizarea Aeroportului Transilvania Mureş prin: Modernizarea căilor de comunicaţii şi Extindere pistă de decolare - aterizare şi platformă de operare pentru aeronave - CJ Mureş şi RA Aeroport Transilvania SA

    - Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Sibiu, prin extinderea, modernizarea infrastructurii pentru transport mărfuri (tip CARGO) .

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Companii