Piaţa imobiliară a ţării noastre este opacă, neexistând un model sistematic în ceea ce priveşte transparenţa preţurilor şi a ofertelor, din perspectiva impozitului pe tranzacţii şi a impozitului pe clădiri din punct de vedere al noului Cod Fiscal şi al noului sistem de evaluare a clădirilor, a declarat, ieri, Adrian Vascu, senior partner Veridio. Domnia sa a comparat piaţa imobiliară cu o hală prost luminată, adăugând: "În piaţa imobiliară din România este foarte mult întuneric. În acea «hală», sunt doar nişte mici luminiţe în câteva colţuri sau poate au unii lumânări şi lanterne pe care le aprind când vor".
Domnia sa a mai subliniat că nu prea există locuri din care poţi afla cu cât s-a vândut un imobil: "Sunt foarte puţine locuri din care poţi să afli efectiv cu cât s-a vândut o clădire. Aceste preţuri sunt în contractele de vânzare-cumpărare. Problema este că nu are nimeni acces la ele. Poţi scoate la lumină anumite informaţii doar de la autorităţile locale, care iţi spun cine este vânzătorul, cine este cumpărătorul, suprafaţa imobilului, dar nu şi preţul".
În aceeaşi ordine de idei, Adrian Vascu a precizat că a convins acum cinci ani primăria din Cluj să introducă şi preţul: "Dovadă a acestui lucru, de trei ani încoace este publică pe site-ul primăriei Cluj această analiză a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare, iar pentru 2015 informaţiile sunt foarte variate. Totalul tranzacţiilor imobiliare este de 358 de milioa-ne de euro, la un număr total de tranzacţii 7007, majoritatea dintre ele (4600) erau apartamente. Totodată, tranzacţiile cu finanţare bancară au reprezentat un procent de 25,6%, în creştere faţă de anul trecut când au fost 16%, diferenţa de 75%, fiind reprezentată de finanţare din resurse proprii.
Din asemenea surse, potrivit domnului Vascu, poate rezulta preţul pe metru pătrat al apartamentelor: "Anul trecut, în Cluj preţul pe metru pătrat a fost de 873 de euro. Cu finanţare bancară aces-ta a fost 905 euro, iar fără a fost 820 euro. O astfel de lumină, care se poate aprinde în această hală întunecată, ar presupune ca toate primăriile din România care deţin contractele de vânzare-cumpărare să pună la dispoziţia publicului preţul cu care s-a vândut.
