Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 4 / 2021
Abonament gratuit

Bugetul alocat pentru POR Centru 2021-2027 este de 1,39 miliarde euro

Investiţii /

Simion Creţu

Simion Creţu

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru pregăteşte condiţiile necesare pentru a deveni Autoritate de Management (AM), după cum ne-a spus Simion Creţul, directorul general al Agenţiei. Acest lucru se întâmplă după ce, anul trecut, s-a decis ca Agenţiile pentru Dezvoltare Regională din ţară să devină Autorităţi de Management pentru viitoarele Programe Operaţionale Regionale (POR) în perioada 2021-2027, fiecare regiune urmând să aibă propriul său Program Operaţional Regional.

    ADR Centru coordonează procesul de planificare şi programare a dezvoltării la nivel regional, cu accent pe investiţiile în infrastructură şi în domeniul urban, având, în acelaşi timp, rolul de Organism Intermediar pentru derularea fondurilor nerambursabile alocate prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 la nivelul celor şase judeţe ce fac parte din Regiunea Centru. POR are ca brand sintagma REGIO şi este unul dintre cele şapte programe operaţionale pentru finanţare cu fonduri europene alocate din Instrumentele Structurale, care se implementează în România. Pentru celelalte programe operaţionale există structuri guvernamentale, care au rolul de Autorităţi de Management şi care au entităţi subordonate, pe care le coordonează în calitate de AM-uri, iar proiectele, fondurile derulate şi rezultatele obţinute sunt monitorizate prin acestea.

    Printre altele, Simion Creţu ne-a precizat, într-un amplu interviu pe care ni l-a acordat în luna februarie: "Avem o schemă a fondurilor nerambursabile ce vor fi alocate de Uniunea Europeană României în perioada 2021-2027, precum şi modul de lucru care a determinat bugetul regional. În baza acestei scheme putem estima că suma totală care ar putea fi atrasă în Regiunea Centru prin POR 2021-2027 depăşeşte 1,2 miliarde euro. Asta în condiţiile în care în perioada 2007-2013 am avut o alocare de aproape 700 milioane euro, inclusiv cu contrapartida naţională, iar în exerciţiul 2014-2020, alocarea regională a fost de circa 860 milioane euro".

    (Interviu cu Simion Creţu, directorul general al ADR Centru)

    Reporter: Cum a fost influenţată activitatea Agenţiei de pandemia de Covid 19?

    Simion Creţu: Total neprevăzută, situaţia declanşată de pandemia COVID 19, a adus cu sine, atât la nivel naţional, cât şi regional sau local, o suită de schimbări rapide în domeniul muncii, pentru toţi, inclusiv pentru ADR Centru. A fost afectată activitatea noastră cu potenţialii solicitanţi de fonduri, cu beneficiarii, dar şi cu cetăţenii şi cu partenerii noştri naţionali sau internaţionali. Nu putem afirma că activitatea Agenţiei a trecut insesizabil prin acest fenomen, dar putem afirma că ne-am adaptat rapid noilor cerinţe şi modalităţi de lucru, impuse de restricţiile stării de urgenţă declarate în martie 2020. ADR Centru este una din organizaţiile care s-a adaptat rapid la noua situaţie, iar activităţile noastre generale nu au avut de suferit ci, în anumite domenii, chiar s-au îmbunătăţit. Din acea perioadă - martie 2020 - activitatea de telemuncă continuă până în prezent în cadrul Agenţiei.

    Pandemia şi noile condiţii de muncă au venit cu avantaje şi dezavantaje, atât pe plan profesional şi instituţional, cât şi în planul personal al angajaţilor. Acel moment de translaţie a muncii de birou în munca de acasă s-a suprapus cu fenomenul de la nivel naţional. Din fericire, la noi conversia a fost foarte scurtă, iar continuarea activităţii a avut loc normal. Practic, cu ajutorul procedurilor de lucru adaptate şi prin păstrarea termenelor de execuţie a sarcinilor, prin coordonare şi eficientizare, timpii de inactivitate din anumite activităţi au fost înlăturaţi.

    Privind în ansamblu, activitatea Agenţiei nu a suferit din cauza pandemiei, ci ne-a ajutat să ne eficientizăm şi să vedem noile oportunităţi pe care le oferă digitalizarea muncii. Ne-am atins ţintele majore stabilite şi procesul de implementare a Programului Operaţional Regional 2014-2020 a decurs conform programării.

    În acelaşi timp însă, anul 2020 ne-a adus şi sarcini suplimentare. Practic, anul trecut s-a decis ca Agenţiile pentru Dezvoltare Regională din ţară să devină Autorităţi de Management (AM) pentru viitoarele Programe Operaţionale Regionale (POR) în perioada 2021-2027, fiecare regiune urmând să aibă propriul său Program Operaţional Regional, după cum este şi firesc, de­oarece oportunităţile şi necesităţile din fiecare regiune sunt diferite. Aceste viitoare atribuţii impun demersuri ample pentru pregătirea preluării şi derulării tuturor activităţilor subsecvente. Vorbim de activităţi de elaborare a specificului tuturor priorităţilor de investiţii, de designul viitorului Program Operaţional Regional la nivelul Regiunii Centru, pliat pe priorităţile Comisiei Europene şi adaptat la nevoile regionale de finanţare. Acest proces necesită studiu îndelungat, studii locale, analiza lor şi discuţii cu entităţile din regiune pentru a putea elabora un document de programare cât mai complet, dar şi o suită de proceduri de lucru interne specifice şi negocieri ample cu Comisia Europeană.

    Tot în această perioadă, am încercat să venim în sprijinul cetăţenilor şi prin evenimentele derulate prin Centrul Europe Direct Regiunea Centru, organizând evenimente online, pe tema antreprenoriatului, pe tema protejării şi dezvoltării sus­tenabile a mediului şi pentru copiii şi profesorii din regiune, am avut competiţii online, pe teme de reciclare creativă sau predare de lecţii cu subiecte europene.

    Reporter: Aţi primit semnale din regiune că au fost abandonate/amânate/anulate proiecte europene din cauza crizei?

    Simion Creţu: Toate proiectele finanţate prin Programul Ope­raţional Regional 2014-2020, pe care le monitorizăm în cele şase judeţe ale regiunii - Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu - au prevăzut în cererile de finanţare aferente câte un calendar de derulare a activităţilor din proiect şi orice modificare a acestuia care duce la prelungirea perioadei de implementare trebuie să fie trans­mis către ADR Centru. De aceea, putem afirma că pandemia nu a generat rezilieri de contracte de finanţare. Lucru care este în acelaşi timp foarte normal.

    Pentru mediul privat, mai ales în această perioadă în care activitatea a fost redusă sau a stagnat, pe fondul crizei economice, finanţarea nerambursabilă de care au dispus a reprezentat un sprijin foarte important în depăşirea situaţiilor menţionate, în continuarea procesului de dezvoltare, în păstrarea locurilor de muncă.

    În ceea ce priveşte autorităţile publice locale, rezilierea unui contract de finanţare reprezintă un caz excepţional cu care, în această perioadă, nu ne-am confruntat.

    Pe de altă parte, dacă vorbim de amânări sau prelungiri ale perioadelor de implementare, subliniem că au fost transmise cereri din partea beneficiarilor, ei putând solicita prelungirea termenelor în proiecte, pe baze bine justificate justificat. Acest gen de amânări s-au acordat şi înainte de pandemie şi se vor acorda în continuare, la solicitările transmise de beneficiari, conform specificaţiilor din Ghiduri. Este important ca toate proiectele să se finalizeze până în 31.12.2023, termenul maxim pentru implementarea POR 2014-2020.

    Reporter: Câţi bani din bugetul european 2021-2027 revin regiunii pe care o gestionaţi?

    Simion Creţu: Cititorii Revistei Bursa Construcţiilor trebuie să fie familiarizaţi cu regulile de alocare a fondurilor europene, pentru că răspunsul la această întrebare este foarte complex. În acest moment, nu putem spune că vom avea o anumită sumă, în schimb pregătim condiţiile pentru ca ADR-urile să devină AM-uri, deoarece suntem în plin proces de negociere cu Comisia Europeană. Avem o schemă a fondurilor nerambursabile ce vor fi alocate de Uniunea Europeană României în perioada 2021-2027, precum şi modul de lucru care a determinat bugetul regional. În baza acestei scheme putem estima că suma totală care ar putea fi atrasă în Regiunea Centru prin POR 2021-2027 depăşeşte 1,2 miliarde euro. Asta, în condiţiile în care în perioada 2007-2013 am avut o alocare de aproape 700 milioane euro, inclusiv cu contrapartida naţională, iar în exerciţiul 2014-2020 alocarea regională a fost de circa 860 milioane euro.

    În cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia Europeană (CE) propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiţii a UE şi una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarităţii. Bazându-se pe un buget de 373 miliarde euro în angajamente pentru perioada 2021- 2027, viitoarea politică de coeziune are, din perspectiva inves­tiţiilor, capacitatea de a contribui la reducerea decalajelor dintre ţările şi regiunile europene.

    Având în vedere propunerile CE şi negocierile purtate până în momentul de faţă, investiţiile politicii de coeziune în perioada 2021-2027 se vor axa pe cinci obiective investiţionale, după cum urmează:

    - Europa mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii;

    -Europa mai verde, fără emisii de carbon, prin punerea în aplicare a Acordului de la Paris şi investiţii în tranziţia energetică, energia din surse regenerabile şi combaterea schimbărilor climatice;

    -Europa mai conectată, cu reţele strategice de transport şi digitale;

    -Europa mai socială, prin realizarea pilonului european al drepturilor sociale şi sprijinirea calităţii locurilor de muncă, a învăţământului, a competenţelor, a incluziunii sociale şi a accesului egal la sistemul de sănătate;

    -Europa mai apropiată de cetăţenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local şi a dezvoltării urbane durabile în UE.

    Alocarea totală de fonduri propusă de CE pentru România pentru perioada 2021-2027, în preţuri curente, este de 31,35 miliarde euro (propunere transmisă de CE la începutul lunii noiembrie 2020), din care:

    -17,437 miliarde euro din Fondul European de Dezvoltare Regională, inclusiv facilitatea Interreg;

    -2,14 miliarde euro din Fondul European de Tranziţie Justă

    -3,54 miliarde euro din Fondul de Coeziune

    -8,24 miliarde euro din Fondul Social European FSE+

    De asemenea, pentru perioada de programare 2021-2027, propunerile CE au adus o serie de măsuri de simplificare în implementarea fondurilor structurale, dar şi măsuri care pentru România ar putea determina piedici în accesarea fondurilor, cum ar fi: revenirea la regula N+2 în ce priveşte decomiterea fondurilor, iar TVA-ul devine neeligibil, cu excepţia investiţiilor sub 5 milioane euro.

    În baza propunerilor CE, Guvernul României a aprobat o serie de Memorandumuri care să sprijine procesul de programare pentru perioada 2021-2027. Astfel, la începutul lunii septembrie 2018, a fost adoptat Memorandumul privind pregătirea documentelor naţionale de programare a finanţărilor din fonduri europene post-2020, iar în luna decembrie 2018 au fost adoptate alte 4 Memorandumuri încheiate între Guvern şi ministerele de resort privind implementarea planurilor de acţiune pentru îndeplinirea condiţiilor favorizante. Tot din perspectiva îndeplinirii condiţiilor favorizante de către România, Ministerul Fondurilor Europene a creat un Grup de lucru interinstituţional care să monitorizeze stadiul îndeplinirii acestor condiţii.

    Ministerul Fondurilor Europene coordonează procesul de negociere cu CE pentru perioada de programare 2021-2027 privind Politica de coeziune şi este responsabil de elaborarea Acordului de Parteneriat. Începând cu 2019, au fost demarate negocierile informale cu CE privind pregătirea documentelor de programare ale României pentru perioada 2021-2027. Astfel, în cursul anului 2019 au avut loc cinci runde de negocieri informale având ca subiect arhitectura propusă privind programele operaţionale pentru perioada 2021-2027, precum şi nevoile de finanţare ale României, iar în cursul anului 2020 au mai avut loc două runde de negociere cu CE, în această perioadă derulându-se cea de a treia rundă de negociere.

    La sfârşitul lunii februarie 2020, Guvernul României a adoptat Memorandumul cu tema "Programele operaţionale/ naţionale şi arhitectura instituţională de gestionare a fondurilor europene aferente Politicii de Coeziune 2021-2027", document completat ulterior cu serie de acte normative care au stabilit arhitectura pentru implementarea fondurilor europene în perioada 2021-2027, printre aces­tea numărându-se şi HG 936/05.11.2020, privind aprobarea cadrului general necesar în vederea implicării autorităţilor şi instituţiilor din România în procesul de programare şi negociere a fondurilor externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027 şi a cadrului instituţional de coordonare, gestionare şi control al acestor fonduri.

    Astfel, sunt propuse nouă programe operaţionale gestionate la nivel naţional şi opt programe operaţionale regionale care vor fi gestionate la nivelul regiunilor de dezvoltare, după cum urmează:

    1.Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD)

    2.Programul Operaţional Transport (POT)

    3.Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF)

    4.Programul Operaţional Sănătate (POS)

    5.Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare (POEO)

    6.Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS)

    7.Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT)

    8.Programul Operaţional Tranziţie Justă (POTJ)

    9.Programul Operaţional de Cooperare Teritorială Europeană (POCTE)

    10.Programele Operaţionale Regionale - implementate la nivel de regiune (8 POR).

    Programele Operaţionale Regionale vor avea ca Autorităţi de Management Agenţiile pentru Dezvoltare Regională, aflate în coordonarea operaţională a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Pentru toate programele operaţionale funcţia contabilă şi atribuţiile financiare orizontale ce derivă din relaţia cu Comisia Europeană sunt îndeplinite de Autoritatea de Certificare şi Plată de la nivelul Ministerului Finanţelor Publice. În acest sens a fost adoptată OUG 122/29.07.2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România.

    Investiţiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe primele două obiective ale CE. Acestor priorităţi li se vor aloca între 55% şi 75% din resursele FEDR şi ale Fondului de coeziune, în funcţie de prosperitatea relativă a statelor membre. Astfel, pentru România, în special pentru regiunile mai puţin dezvoltate, minim 25% din resursele FEDR de la nivel naţional vor fi alocate pentru Obiectivul de Politică 1 - O Europă mai inteligentă şi minim 30% din resursele FEDR şi FC pentru Obiectivul de Politică 2 - O Europă mai verde. De asemenea, dimensiunea urbană a politicii de coeziune are o importanţă semnificativă fiindu-i alocat un minim de 6% din FEDR pentru dezvoltare urbană durabilă şi printr-un nou program de colaborare în reţea şi de consolidare a capacităţilor dedicat autorităţilor urbane, sub denumirea Iniţiativa Urbană Europeană.

    Având în vedere desemnarea ADR-urilor ca Autorităţi de Management pentru Programele Operaţionale Regionale, ţinând cont de Memorandumul adoptat de Guvernul României privind arhitectura programelor operaţionale pentru perioada de programare 2021-2027, ADR Centru a demarat procesul de elaborare a POR 2021-2027 pentru Regiunea Centru.

    Astfel, plecând de la propunerea MFE de structură a POR-urilor regionale, de la tipurile de investiţii eligibile a fi incluse la finanţare prin FEDR cuprinse în propunerile de Regulamente ale CE pentru perioada 2021-2027 şi de la nevoile existente la nivel regional şi dezbaterile din cadrul grupurilor de lucru regionale, s-a făcut o propunere de structură POR 2021-2027 pentru Regiunea Centru, aceasta fiind transmisă spre consultare şi partenerilor regionali. Rezultatul acestei consultări s-a concretizat în primirea observaţiilor şi propunerilor de la entităţi regionale, acestea fiind analizate şi integrate în documentul de programare.

    În perioada mai-iunie 2020, echipa ADR Centru a elaborat versiunea "0" a POR 2021-2027 pentru Regiunea Centru, pe structura de program inclusă în propunerile CE de Regulamente europene. În acest sens, au avut loc o serie consultări cu partenerii de la nivel naţional - MFE şi MDLPA, cu reprezentanţii CE, fiind transmisă către aceste instituţii propunerea de Program pentru Regiunea Centru şi au fost analizate observaţiile pe marginea acestui document, despre cum trebuie incluse informaţiile în cadrul Programului, cum pot fi stabiliţi indicatorii şi acţiunile propuse, tipurile de finanţări eligibile/neeligibile, modul de corelare cu politicile naţionale şi cu celelalte programe operaţionale propuse. În acelaşi timp, pentru a susţine la nivelul Programului diferite tipuri de intervenţii, s-au solicitat partenerilor regionali o serie de date care să fundamenteze nevoile şi intervenţiile propuse - pe partea de eficienţă energetică şi mediu, pe infrastructură de transport şi dezvoltare urbană.

    La începutul verii anului trecut s-au primit observaţii şi propuneri de la CE şi ministere, aces­tea fiind analizate în cadrul videoconferinţelor cu reprezentanţii instituţiilor menţionate. Până în data de 10 iulie 2020, partenerii regionali au transmis propuneri care, în limita posibilităţilor, au fost incluse în următoarea variantă a Programului Operaţional Regional.

    În perioada august - septembrie 2020, ADR Centru a consolidat propunerea de program, fiind preluate observaţiile transmise atât din ţară, cât şi de către Directoratul General (DG) Regio din cadrul Comisiei Europene, versiunea "1" a POR 2021-2027 pentru Regiunea Centru, care include indicatorii şi detaliază intervenţiile propuse, fiind transmisă din nou partenerilor regionali pentru consultare şi, de asemenea, către MFE şi DG Regio, la începutul lunii octombrie 2020.

    Viziunea POR 2021-2027 prevede ca Regiunea Centru să devină o regiune mai curată, atractivă pentru locuitorii săi şi turişti, cu o economie competitivă bazată pe cunoaştere şi inovare în care grija pentru mediu şi utilizarea raţională şi durabilă a resurselor să fie scopul fiecărui cetăţean.

    Acesta cuprinde intervenţii pe toate cele cinci obiective de politică ale UE şi este format din şapte axe prioritare:

    1.O regiune competitivă prin inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice;

    2.O regiune digitală;

    3.O regiune cu comunităţi prietenoase cu mediul;

    4.O regiune accesibilă;

    5.O regiune educată;

    6.O regiune atractivă;

    7.Asistenţă tehnică.

    Bugetul alocat pentru POR Centru 2021-2027 este de 1,39 miliarde euro, din care 1,181 miliarde euro sunt alocaţi din FEDR.

    Reporter: Care este gradul de absorbţie, la nivel regional, a fondurilor alocate din bugetul precedent?

    Simion Creţu: La nivelul Regiunii Centru, am încheiat anul 2020 cu un grad de absorbţie al POR 2014-2020, conform ţintelor stabilite, respectiv de 30%. Trebuie subliniat că toate proiectele depuse pentru obţinerea de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014- 2020 au o valoare totală cumulată de peste 3,5 miliarde euro, din care 2,66 miliarde euro sunt fonduri europene nerambursabile solicitate pentru realizarea de noi construcţii, lucrări de modernizare sau extindere a construcţiilor existente, investiţii în sisteme inteligente de iluminat public, reabilitare termică a clădirilor, crearea de piste de biciclete şi parcuri, restaurare obiective turistice, dezvoltare de afaceri şi achiziţia de echipamente. După evaluarea cererilor de finanţare depuse, până în prezent, peste 920 de contracte de finanţare au fost semnate, cu o valoare totală a bugetului alocat pentru investiţii de peste 1,6 miliarde euro, din care mai mult de 1,16 miliarde euro reprezintă fondurile nerambursabile solicitate din Programul Operaţional Regional. Alte 94 de cereri de finanţare, având o valoare de peste 100 milioane euro, sunt în fază precontractuală, urmând să fie foarte curând aprobate pentru finanţare de către Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional din cadrul MDLPA.

    Pentru evaluarea gradului de absorbţie trebuie luat în considerare faptul că POR 2014-2020 a fost aprobat relativ târziu la nivel european şi lansat doar în anul 2016 la nivel naţional şi regional. În acelaşi timp, pe parcursul anilor au fost lansate şi relansate apeluri, structura programului s-a modificat succesiv, prin diversificarea axelor de finanţare de la 12, câte erau iniţial la 15, câte sunt în prezent. Avem încă domenii de finanţare deschise depunerii de proiecte şi subliniem că, în noiembrie 2020, mediul privat a depus 237 de cereri de finanţare a căror valoare a depăşit cu 3200% valoarea disponibilă. Prin aceste date vrem să atragem atenţia asupra ideii că proiectele finanţate prin POR 2014-2020 mai au la dispoziţie încă trei ani pentru finalizarea implementării contractelor.

    Mediul de afaceri reprezentă categoria de beneficiari cu cea mai mare şi mai bună dinamică în implementare. În ceea ce priveşte autorităţile publice locale, implementarea proiectelor europene implică derularea unor proceduri complexe de achiziţii, unde apar contestaţii, sau reluări dacă nu se prezintă nimeni, un proces destul de dificil, astfel că abia după semnarea contractelor de execuţie pot trece la lucrările efective de modernizare, reabilitare, respectiv plăţi şi rambursare bani cheltuiţi. De aceea, ţinând cont că în perioada 2017-2020 s-au lansat multe cereri de depuneri proiecte pe POR, iar primele contracte de finanţare s-au semnat în luna aprilie 2017, în cei trei ani de implementare a contractelor POR 2014-2020, gradul de absorbţie regional atins este unul realist, iar în acest an, 2021, o să încercăm să dublăm acest procent. Prin toate proiectele contractate, credem că vom ajunge la o sumă de aproape un miliard de euro atrasă în regiune, până la finalul anului 2023.

    Reporter: Ce proiecte au fost depuse/aprobate pentru exerciţiul 2021-2027?

    Simion Creţu: Într-unul dintre răspunsurile noastre precedente am precizat paşii efectuaţi până în prezent în pregătirea perioadei de programare 2021-2027, respectiv în pregătirea POR 2021-2027 în cazul nostru. Ţinând cont că acum pregătim noul program, este evident că exerciţiul 2021-2027 încă nu a fost demarat. De fapt, POR 2021-2027 nu a fost lansat, deci nu pot exista proiecte depuse sau aprobate pentru viitorul program.

    Referitor la intenţiile de finanţare pentru perioada 2021- 2027, am consultat potenţialii solicitanţi din mediul public şi le-am solicitat fişe de proiecte pe care intenţionează să le depună spre finanţare pe viitorul program. Aceste fişe ne-au ajutat pentru a genera o imagine a domeniilor de finanţare pe care ei le consideră majore ca importanţă, precum şi o estimare a unui buget pentru 2021- 2027. Concret, până în acest moment s-au strâns peste 800 de potenţiale propuneri de proiecte, doar la nivelul administraţiei publice locale, fişe a căror valoare totală depăşeşte 5,5 miliarde euro, adică de peste 5 ori mai mult decât ar putea fi alocarea regională pentru viitoarea perioadă. La acestea se vor adăuga cereri de finanţare care nu au fost prevăzute pe fişe, care vor apărea după lansarea efectivă a Programului şi, bineînţeles, foarte multe proiecte ale mediului privat. Este evident faptul că nu le vom putea finanţa pe toate, de aceea suntem preocupaţi de toate detaliile noului program, pentru a avea o rată de succes cât mai mare peste 7-8 ani.

    Aşa cum am menţionat, ADR Centru este, în momentul redactării interviului (februarie 2021), la versiunea 1 a POR 2021-2027. După finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană va fi redactată o formă finală a POR 2021-2027 la nivel regional, pentru toate regiunile ţării, de către toate ADR-urile. Pentru a reuşi să elaborăm o formă cât mai bună şi adaptată nevoilor regionale, CE ne sprijină prin programe de asistenţă tehnică, prin discuţii şi întâlniri online Ministerul Fondurilor Europene, precum şi cu alte regiuni europene care deja au experienţă în rolul de Autorităţi de Management.

    Programul Operaţional Regional 2021-2027 pentru Regiunea Centru este un document strategic de programare care acoperă domeniile specializare inteligentă şi inovare, IMM-uri, digitalizare, eficienţă energetică, dezvoltare urbană, mobilitate şi conectivitate, biodiversitate, infrastructura educaţională, turism şi cultură/patrimoniu cultural. Luând în considerare nevoile naţionale, regionale şi locale, obiectivele specifice selectate şi acţiunile, respectiv tipurile de proiecte susţin Strategia programului pentru dezvoltarea durabilă şi echilibrată a regiunii. Proiectele finanţate au potenţialul de a contribui la îmbunătăţirea infrastructurii verzi, prin adoptarea unor soluţii care să permită reducerea amprentei ecologice a componentei antropice. Adoptarea unor soluţii compatibile cu principiile infrastructurii verzi contribuie, totodată, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale, prin asigurarea menţinerii condiţiilor ecologice optime.

    Programul Operaţional Regional pentru Regiunea Centru 2021-2027, care face obiectul negocierii cu Comisia Europeană, va fi implementat în conformitate cu prevederile cadrului strategic comun european 2021-2027 şi ale Regulamentelor europene aferente. Deşi POR 2021-2027 nu prezintă conexiune cu alt program operaţional pe acelaşi sector (nu există subordonare ierarhică), pot fi însă identificate legături orizontale şi sinergii cu programe operaţionale ale altor sectoare la acelaşi nivel - PODD, POT, POCID, POCU, POS.

    Conform Regulamentului privind Prevederile Comune, Comisia Europeană evaluează programul şi conformitatea acestuia cu regulamentul şi cu regulamentele specifice fondului, precum şi coerenţa acestuia cu Acordul de Parteneriat sau cu setul de informaţii relevante menţionate la în Regulament. În evaluarea sa, Comisia va ţine seama, în special, de modul în care au fost adresate recomandările relevante pentru fiecare ţară şi poate face observaţii în termen de trei luni de la data depunerii programului de către statul membru. Statul membru, respectiv Regiunea, revizuieşte programul ţinând cont de observaţiile făcute de Comisie, urmând să re-depună o nouă versiune la CE. Comisia va adopta o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare, care aprobă programul în cel mult şase luni de la data depunerii finale a respectivului program de către statul membru.

    În acelaşi timp, ADR Centru a început şi elaborarea Cadrului de performanţă al Programului, document obligatoriu de realizat, precum şi la cel privind abordarea dezvoltării urbane, concomitent cu demararea procesului de pregătire a ghidurilor solicitantului pentru apelurile de proiecte propuse. În paralel cu procesul de elaborare al POR 2021-2027, echipa ADR Centru se concentrează şi pe elaborarea documentelor necesare pentru evaluarea strategică de mediu (SEA) a Programului care este un pas necesar înainte de transmiterea oficială a acestuia la CE. În acest sens, a fost transmisă versiunea 1 a POR Centru 2021-2027, precum şi Memoriul de prezentare la APM Alba, Agenţia desemnată de Ministerul Mediului pentru derularea acestei proceduri pentru POR Centru. De asemenea, s-a lansat şi achiziţia pentru consultantul care să elaboreze Raportul de mediu necesar pentru SEA.

    Reporter: Ce proiecte de tip smart se află în aprobare/derulare?

    Simion Creţu: În cadrul POR, proiectele "smart" apar ca soluţii aplicate în domeniul dezvoltării urbane, respectiv oraşe "mai inclusive", care creează oportunităţi egale pentru toţi. Principiul "smart şi tehnologizat" înseamnă o urbe mai educată, mai sănătoasă, mai puţin costisitoare, mai implicată în tot ceea ce înseamnă procesul de administraţie publică, cu mai multe oportunităţi pentru mediul de afaceri şi cetăţean, beneficii care se traduc prin îmbunătăţirea calităţii vieţii - o interacţiune mai uşoară şi prietenoasă a oamenilor cu oraşul, cu mediul, cu semenii şi orientarea către un viitor susţinut de tehnologii inteligente integrate, nu în ultimul rând mai adaptat tehnologiilor digitale.

    Atât autorităţile publice locale, cât şi mediul privat utilizează tehnologii inteligente integrate în procesele de dezvoltare. De aceea, putem afirma că toate proiectele au o componentă "smart", deoarece prin proiectele finanţate prin POR 2014-2020 se solicită fonduri pentru soluţii tehnologice de ultimă oră, se implementează proceduri de producţie sau de modernizare cu echipamente de ultimă generaţie, prin care se urmăreşte îmbunătăţirea rezultatelor atinse în fiecare proces în parte. În esenţă, conceptul de "smart" presupune un proces continuu de dezvoltare, retehnologizare, adaptare la noutăţile tehnologice ce afectează mai puţin mediul, ce vizează confortul angajatului şi cetăţeanului, ce maximizează calităţile unui serviciu şi care se desfăşoară pentru cetăţean şi împreună cu acesta.

    Din punctul de vedere al procesului de dezvoltare regională, "Smart" reprezintă un proces de dezvoltare conceptuală, pe baza Strategiilor de Specializare Inteligentă. Regiunea Centru are de peste 5 ani propria sa Strategie de Specializare Inteligentă, care în prezent este în curs de actualizare şi pe care o îmbunătăţim continuu. În baza acestui document, publicat pe paginile noastre de Internet, vor fi finanţate proiectele care vor include o cât mai mare componentă de inovare, atât pentru mediul public, cât şi pentru dezvoltarea firmelor din Regiune.

    După cum ştiţi deja, conceptul referitor la "Smart City" reprezintă un mixt de soluţii şi tehnologii bazate pe IT&C care, aplicate la nivel local şi regional, pot transforma comunităţi în oraşe inteligente, cu acces liber la produse şi servicii de calitate, cu sisteme de sănătate şi educaţie moderne şi cu administraţii publice transparente, care guvernează pentru cetăţean şi împreună cu acesta. Proiecte exclusiv cu soluţii de tip pionierat nu se regăsesc în acest moment nici în lista de proiecte eligibile pentru finanţare, nici în propunerile avansate de societatea civilă ca fiind prioritare pentru un nivel de trai mai bun şi o comunitate concentrată doar pe tehnologii inteligente.

    Astfel, la nivel regional nu avem finanţate proiecte exclusiv de tip "smart", dar avem sute de proiecte care au şi componente "smart". Acest lucru este logic şi natural, dacă luăm în considerare nevoile localităţilor - indiferent dacă sunt de tip urban sau rural şi indiferent de infrastructura pe care o deţin. Trebuie să depăşim situaţia în care instituţii, organizaţii, firme funcţionează cu echipamente şi soluţii tehnologice din categoria "uzate moral" şi să trecem spre tehnologii moderne, care se pot "upgrada" rapid la nivel "smart".

    De aceea, în rândul proiectelor cu componente "smart" integrate menţionăm proiectele cu o amploare financiară mai mare, ce vizează dezvoltarea urbană incluzând soluţiile de iluminat inteligent, soluţiile de transport public ecologic, sistemele automate de închiriat biciclete sau proiectele privind eficientizarea energetică a clădirilor publice folosind energia fotovoltaică. Tot în această categorie, dar cu bugete mai mici se pot încadra şi proiectele de modernizare a echipamentelor ambulatoriilor de spitale din Regiune, proiectele din mediul privat care au adoptat soluţii de eficientizare a producţiei, prin echipamente tehnologice de ultimă generaţie sau infrastructura de educaţie şcolară sau universitară regională care în toate proiectele prevăd achiziţia de echipamente noi, moderne.

    Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2020?

    Simion Creţu: Exclusiv pe parcursul anului 2020 am semnat, împreună cu beneficiarii de fonduri, 252 de contracte de finanţare, a căror valoare totală este de peste 500 milioane lei şi care au solicitat ca finanţare nerambursabilă peste 372 milioane lei. Astfel, avem în implementare un număr de 981 de proiecte contractate, ce au o valoare totală de aproape 1,5 miliarde euro, din care suma de 1.216.560.163,02 euro reprezintă valoarea finanţării nerambursabile solicitată de beneficiari.

    Reporter: Care sunt proiectele prioritare?

    Simion Creţu: Prioritare sunt considerate toate proiectele, din punct de vedere al implementării. Însă, proiectele cu un buget mult mai mare au un impact consistent la nivel regional, cu efecte atât în mediul economic, cât şi în viaţa cetăţenilor. Acestea sunt proiectele de reabilitare a drumurilor judeţene şi inter-judeţene, finanţate prin Axa 6, sau dezvoltarea municipiilor reşedinţă de judeţ, realizată prin proiectele contractate prin Axa 4. Dacă vorbim de economii aduse la bugetul local şi al instituţiilor publice locale prin proiecte de creştere a eficienţei energetice la spitale, şcoli şi alte clădiri publice, la blocurile de locuinţe, dar şi despre îmbunătăţirea iluminatului public, atunci ne referim la finanţări prin Axa 3. O altă axă importantă pe care, de asemenea, se vor realiza multe obiective relevante pentru comunitate este Axa 13, care finanţează proiectele de dezvoltare durabilă, vitale pentru oraşele mai mici din fiecare judeţ.

    Cu excepţia mediului privat, ale căror proiecte au o perioadă de implementare relativ scurtă, celelalte proiecte derulate de către autorităţile publice sunt în plină desfăşurare şi implementare. Astfel, pentru mediul de afaceri cererile de finanţare depuse pe primele apeluri de proiecte sunt deja transpuse în investiţii, care au generat peste 3000 de noi locuri de muncă. Pe cel de-al doilea apel pentru microîntreprinderi, suntem în plin proces de contractare, iar pentru celelalte firme ce au solicitat o finanţare între 1 - 5 milioane euro, preconizăm începerea contractării până la jumătatea acestui an. Privind în ansamblu, mai mult de 80% din proiectele depuse şi care sunt eligibile sunt contractate spre finanţare din POR 2014-2020, a cărui implementare continuă până în decembrie 2023.

    Concret, putem vorbi de finalizarea investiţiilor pentru modernizarea a mai mult de 420 km de drumuri judeţene, prin 17 proiecte a căror valoare totală este de peste 1.213 milioane lei, depuse de consiliile judeţene din regiune. În plus, 58 de proiecte semnate de către primării şi consilii judeţene au atras 290 milioane de lei pentru proiecte de reabilitare termică a clădirilor de spitale, şcoli şi alte edificii publice, iar câteva mii de apartamente din zeci de blocuri vor fi reabilitate energetic, în cadrul a 17 proiecte în valoare totală de peste 136 milioane lei. La acestea se adaugă un număr de 32 de obiective de patrimoniu turistic cultural, respectiv cetăţi, biserici, muzee ce utilizează 206 milioane lei pentru reabilitare şi reintroducere în circuitele turistice.

    Edilii din municipiile şi oraşele regiunii au pregătit şi derulează proiecte REGIO contractate pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, îmbunătăţirea mobilităţii persoanelor, bunurilor şi serviciilor, creşterea calităţii iluminatului public şi reconversia spaţiilor publice neutilizate. Este vorba de 80 proiecte care solicită mai mult de 1,6 miliarde lei din fonduri nerambursabile, iar la acestea se adaugă încă 110 proiecte ale administraţiei publice locale pentru mediul social, adică tot ce înseamnă educaţie, sistem medical şi sprijin pentru persoane defavorizate, unde resursele europene atrase depăşesc 700 milioane lei. Nu în ultimul rând, trebuie amintite proiectele contractate care solicită peste 80 milioane lei pentru dezvoltarea mediului universitar şi cele 7 proiecte semnate cu autorităţile locale pentru dezvoltarea staţiunilor turistice din Regiune, ce beneficiază de sume nerambursabile de aproximativ 84 milioane lei.

    Reporter: Cum vedeţi derularea proiectelor din fonduri europene din regiune în următoarea perioadă, în contextul în care urmează o nouă criză economică?

    Simion Creţu: Dacă decidenţii nu au reuşit să se adapteze şi să înveţe din problemele generate în cursul anului trecut, ale căror efecte încă vor afecta viaţa social-economică, ar putea urma o perioadă grea, atât pentru autorităţile publice, cât şi pentru mediul privat. Modul în care se vor gestiona proiectele şi bugetele locale sunt esenţiale în următorii ani pentru autorităţi, care vor fi şi mai mult în vizorul populaţiei, iar sectorul privat este conştient că fondurile europene reprezintă un real "colac de salvare". De la nivel naţional se iau măsuri pentru a putea contracara efectele negative ale pandemiei, pentru a putea sprijini atât mediul public, cât şi cel privat.

    O singură menţiune aş face aici: este posibil ca multitudinea liniilor sau programelor de finanţare propuse a fi lansate pentru redresarea mediului economic şi rezilienţa mediului public, să fi dus la o tergiversare a finalizării documentaţiilor necesare şi depunerea sau contractarea de proiecte. Fiecare program de finanţare are nevoie de proceduri de lucru, de ghiduri, care încearcă să anticipeze situaţiile ce ar putea să apară. Astfel, fiecare program trebuie să fie elaborat în aşa fel încât fondurile să ajungă în direcţia dorită de către autorităţi.

    Cuvintele "cumpătare" şi "eficientizarea cheltuielilor" sunt sigur cele mai importante pentru această perioadă - 2021 - 2023, iar modul în care se vor aplica va decide viitorul celor ce le gestionează. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să conştientizăm că, în situaţii de criză, se iau măsuri de criză, se elimină cheltuielile inutile, se limitează cheltuielile mai puţin urgente, ca să poată fi acoperite cheltuielile necesare. Poate că acelaşi principiu aplicat într-o familie chibzuită ar trebui să se aplice şi în instituţii sau organizaţii.

    Ca aspecte pozitive însă, pot să menţionez faptul că, prin POR 2014-2020, în aproape toate proiectele autorităţilor publice locale se vor derula în acest an achiziţiile necesare pentru implementarea proiectelor. În acelaşi timp, este clar că valoarea fondurilor europene alocate dezvoltării în viitoarea perioadă de finanţare nerambursabilă va creşte. De asemenea, se aşteaptă lansarea PNRR, un program prin care mediul public şi privat vor beneficia de resurse pentru realizarea acelor proiecte care au deja un anumit grad de maturitate, adică pentru cele care au întocmite o mare parte din documentaţiile necesare pentru implementare.

    Însă, toţi potenţialii solicitanţi ştiu că obţinerea de finanţare nerambursabilă reprezintă ceea ce se numeşte "o gură de oxigen", oferindu-le posibilitatea de a munci în continuare şi de a beneficia de resurse pentru dezvoltare. De aceea, credem că proiectele cu fonduri europene vor reprezenta coloana vertebrală a investiţiilor realizate în România, concurenţa pentru atragerea lor urmând să fie foarte acerbă. Activităţile prevăzute în proiectele contractate se vor derula conform calendarelor, pentru că, din 2007 încoace, tot mai multă lume este conştientă de importanţa finalizării corecte, conforme şi la timp a proiectelor europene, inclusiv pentru evitarea unor penalizări sau rambursări a fondurilor primite.

    Reporter: Ce planuri are Agenţia pe termen scurt, mediu şi lung?

    Simion Creţu: În acest moment, ne concentrăm pe implementarea în bune condiţii a Programului Operaţional Regional 2014-2020 şi, ulterior, pe asigurarea închiderii acestuia. Foarte importantă pentru noi este, în acelaşi timp, pregătirea perioadei 2021-2027, definitivarea formatului Programului Operaţional Regional 2021-2027 şi a documentelor sale conexe. În acest an vom obţine aprobarea viitorului POR, inclusiv bugetul alocat pentru următorii şapte ani. De aceea, ne pregătim pentru implementarea acestuia, coroborat cu cerinţele din regulamentul comun european. Iar aici trebuie să menţionez că regula de dezangajare se schimbă, adică nu vom avea trei ani, ca până acum, ci vom dispune de maxim doi ani să consumăm fondurile pe care le vom gestiona, altfel le vom pierde.

    Dezvoltarea instituţională a ADR Centru va continua şi în anii următori, prin procesele de planificare şi programare la nivel regional. Ne vom consolida capacitatea de elaborare, implementare şi monitorizare a proiectelor, inclusiv a activităţilor de informare şi comunicare, fapt ce va avea implicaţii în creşterea capacităţii de absorbţie a beneficiarilor de fonduri europene. În acest fel, vom valorifica atuurile de care dispune Regiunea Centru, vom deveni mai competitivi şi se vor putea reduce disparităţile regionale. Ne preocupă în cel mai înalt grad şi conştientizarea impactului socio-economic favorabil al fondurilor europene în dezvoltarea regională şi locală.

    Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru rămâne fidelă şi consecventă în misiunea sa şi anume ca, prin activităţile derulate, să valorifice oportunităţile de dezvoltare inteligentă, să susţină şi să contribuie la îmbunătăţirea nivelului de trai şi de informare a cetăţenilor. Pentru a ne atinge aceste obiective, vom continua activitatea de implementare transparentă şi echidistantă a fondurilor publice atrase prin Programul Operaţional Regional în cele şase judeţe ale Regiunii Centru. Vom susţine, vom participa şi ne vom implica în evenimentele şi proiectele locale, regionale, naţionale şi internaţionale care promovează imaginea regiunii, care sus­ţin egalitatea de şanse a cetăţenilor, informarea lor în ceea ce priveşte oportunităţile şi drepturile pe care le au, în dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, în atragerea unor noi investitori şi în dezvoltarea regiunii. Discutăm direct sau furnizăm informaţii telefonic sau electronic, organizăm evenimente sau susţinem evenimentele organizate de către alte entităţi, pentru cei ce doresc să afle mai multe despre fondurile nerambursabile existente la nivelul regiunii, prin care se pot dezvolta sau pe care le-au atras deja autorităţile publice locale, pentru a creşte calitatea vieţii în unităţile administrativ-teritoriale pe care le coordonează.

    Susţinem nevoia de a se dezvolta infrastructura rutieră şi feroviară, turismul şi valorificarea optimă a resurselor naturale ale Regiunii Centru, pentru a putea îmbunătăţi nivelul de trai al cetăţenilor, pentru a atrage noi investiţii, pentru a creşte gradul de valorificare a resurselor investitorilor locali şi străini din regiune. Pentru mediul privat nu oferim doar finanţările derulate prin POR, care generează noi locuri de muncă, dar şi servicii de identificare a unor parteneri internaţionali de afaceri, cu care să colaboreze. Considerăm că este foarte importantă dezvoltarea competitivităţii regionale, în strânsă legătură cu îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a conectivităţii Regiunii cu în­treaga Europă. Susţinem tinerii, elevii, studenţii şi şomeri prin activităţi practice, evenimente de informare, proiecte educaţionale, care să-i motiveze în orientarea profesională, în dezvoltarea personală, în implicarea lor în viaţa publică şi în dezvoltarea comunităţii.

    După cum spuneam, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a fost, este şi va continua să fie dedicată misiunii sale de a depune toate eforturile, prin fiecare membru al echipei şi prin acţiunile în care ne implicăm, pentru a-şi îndeplini atribuţiile ce au rolul de a contribui la dezvoltarea durabilă şi echitabilă a Regiunii Centru pentru o creştere competitivă, pentru înlăturarea disparităţilor şi dezechilibrelor dintre zonele regiunii, în folosul celor tuturor celor peste două milioane de locui­tori, precum şi pentru a face parte din regiunile etalon ale Uniunii Europene.

    Reporter: Vă mulţumesc!

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective