Statisticile publicate vineri de INS privind evoluţia sectorului construcţiilor în noiembrie indică o scădere moderată a activităţii din acest sector, prilejuită de venirea sezonului rece, după creşterea din ultimele patru luni. Conform INS, sectorul construcţiilor s-a ajustat cu un ritm lunar de 4,8%, în penultima lună din 2020.
"Deteriorarea climatului din sfera acestui sector intensiv în capital şi forţă de muncă" a fost influenţată, de asemenea, de "intensificarea crizei sanitare înainte de lansarea soluţiilor medicale şi startului campaniei de vaccinare", consideră Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania.
Construcţiile ajunseseră încă din octombrie în faza de maturitate a activităţii anuale în condiţiile în care octombrie a adus o creştere lunară de doar 1% faţă de 1,6% în septembrie. Potrivit analistului, sectorul de construcţii a evoluat la un ritm sub potenţial pentru a patra lună la rând în noiembrie.
În noiembrie faţă de octombrie, lucrările de reparaţii curente, construcţiile noi şi lucrările de reparaţii capitale au consemnat scăderi de 2,7%, 6,4%, respectiv 10,2%.
"Ritmul anual al sectorului de construcţii s-a temperat de la 19,2% în octombrie la 7,8% în noiembrie, cea mai slabă evoluţie din ianuarie 2019. Reparaţiile curente, construcţiile noi şi reparaţiile capitale au crescut cu dinamici anuale de 2,4%, 7,5%, respectiv 23,6% în noiembrie, în decelerare de la 5,4%, 22%, respectiv 39,9% în octombrie. Din perspectiva analizei pe obiecte de construcţii se evidenţiază accelerarea lucrărilor de clădiri rezidenţiale de la 17,4% an/an în octombrie la 21,5% an/an în noiembrie. Pe de altă parte, construcţiile inginereşti au decelerat de la 19,8% an/an în octombrie la 9,6% an/an în noiembrie. Nu în ultimul rând, construcţiile de clădiri nerezidenţiale s-au ajustat cu 1,7% an/an în noiembrie", arată Rădulescu.
Prin urmare, în perioada ianuarie-noiembrie 2020, sectorul construcţiilor a consemnat un avans de 16,7% an/an, evoluţie susţinută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice, inclusiv de costurile de finanţare aflate la minime istorice pentru România.
"Construcţiile noi, lucrările de reparaţii curente şi cele de reparaţii capitale s-au majorat cu ritmuri anuale de 84%, 29,9%, respectiv 50%. Analiza pe obiecte de construcţii evidenţiază creşterea clădirilor rezidenţiale cu 18,8% an/an, susţinută de nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare şi de continuarea programului de susţinere a pieţei imobiliare. De asemenea, construcţiile inginereşti s-au majorat cu 18,4% an/an, pe fondul majorării cheltuielilor de capital ale statului cu 10,5% an/an la 24,7 miliarde RON. Nu în ultimul rând, construcţiile de clădiri nerezidenţiale au urcat cu 12,9% an/an în perioada ianuarie-noiembrie 2020", mai precizează Andrei Rădulescu.
Economistul se aşteaptă ca sectorul de construcţii să prezinte un ritm ridicat de creştere în acest deceniu (peste dinamica PIB-ului), pe fondul persistenţei costurilor reale de finanţare la un nivel redus, potenţialului de dezvoltare a infrastructurii critice şi implementării programelor lansate de Uniunea Europeană după incidenţa pandemiei coronavirus.
