Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2022

CORESPONDENŢĂ DIN BRUXELLES / PNRR AVEM, FINANŢARE ESTE, LUCRĂRILE MAI AŞTEAPTĂProiectele de infrastructură mare - întârziate, "Valul Renovării" - cea mai accesată componentă

George Marinescu Finanţare /

Siegfried Mureşan

Siegfried Mureşan

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Proiectele de infrastructură mare prinse de ţara noastră în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu se află încă în executare, cu toate că au trecut mai bine de opt luni de când Comisia Europeană ne-a aprobat documentul respectiv şi şase luni de când am primit cei aproape 3 miliarde euro ce reprezintă prefinanţarea acordată în cadrul acestui mecanism. Deşi atât membrii guvernului Cîţu, cât şi cei ai guvernului Ciucă au susţinut că în PNRR au fost introduse proiecte mature, pentru care documentaţiile tehnice au fost deja realizate şi care practic trebuie să intre doar în execuţie, până acum lucrările nu au demarat pe niciun segment de autostradă, pe nicio cale ferată, la nicio creşă şi niciun spital şi chiar la niciunul dintre proiectele din energie din cele prevăzute în documentul agreat cu Comisia Europeană.

    Această întârziere în demararea procedurilor de achiziţie pentru proiectarea şi executarea lucrărilor pentru marile proiecte de infrastructură reprezintă un semnal de alarmă atât timp cât termenul maxim de finalizare a lucrărilor pe PNRR este 31 decembrie 2026. Mai ales că există riscul ca proiectele neîncepute să nu mai poată fi finanţate, dacă PNRR va fi amendat în contextul actual generat de războiul din Ucraina, context în care Comisia Europeană şi statele membre doresc mai multe proiecte în energie regenerabilă şi în domeniul securităţii alimentare.

    "Comisia Europeană a creat un cadru pentru a facilita investiţii în sectorul energetic şi în securitatea alimentară, ca urmare a invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina, tocmai pentru că am văzut că Uniunea Europeană depinde de importul de produse agro-alimentare şi de gaze naturale din Rusia, importuri ce vor veni mai greu în următoarea perioadă. Orice investiţie făcută în interconectarea, de exemplu dintre Peninsula Iberică şi Franţa, dintre Bulgaria şi Grecia, ne ajută să avem gaze din surse alternative, inclusiv în România", ne-a declarat deputatul european Siegfried Mureşan (PPE/PNL), coraportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

    Domnul Mureşan a precizat că Uniunea Europeană va investi în terminale de gaz lichefiat "astfel încât să putem aduce gaze naturale de peste tot din lume, pe care să le descărcăm în terminalele respective" şi va investi în interconectori pentru a duce gazul de la acele terminale la statele membre care sunt puternic dependente energetic de Federaţia Rusă. În acest sens, Croaţia va mări capacitatea terminalului de gaz lichefiat de pe insula Krk de la 2,9 miliarde metri cubi pe an la 6,1 miliarde metri cubi pe an, printr-o ajustare tehnică a terminalului ce se va face în următoarele săptămâni.

    "România a solicitat Comisiei Europene accesarea tuturor fondurilor europene ce i se cuvin din PNRR, atât fondurile nerambursabile, cât şi creditele. Alte state membre nu au accesat încă complet componenta de credite, dar văd în momentul de faţă că posibilităţile lor de a se împrumuta pe pieţele financiare se înrăutăţesc şi văd că pot primi prin credite din PNRR bani în condiţii mai avantajoase decât ar obţine pe pieţele internaţionale. În momentul de faţă există cam 200 miliarde euro, bani neaccesaţi de statele membre din componenta de credite din facilitatea de redresare şi rezilienţă. Ştim că vor accesa aceşti bani, iar raportul nostru solicită ca aceste fonduri să meargă cu precădere în investiţii în infrastructura energetică, în interconectori şi în reducerea dependenţei energetice faţă de Federaţia Rusă şi în investiţii în noi surse de energie, deoarece aceste proiecte sunt în beneficiul întregii Uniuni Europene, indiferent de statul membru în care sunt realizate", a afirmat Siegfried Mureşan.

    Finanţarea europeană a proiectelor din energia nucleară, în stand-by până la decizia Parlamentului privind actul delegat pe taxonomie

    Finanţarea din fondurile europene a proiectelor din domeniul energiei nucleare s-a aflat în stand-by până în prima săptămână din luna iulie când Parlamentul European urma să se pronunţe cu privire la actul delegat privind taxonomia propus de Comisia Europeană, document care propune finanţarea, inclusiv din surse private, a investiţiilor în energia nucleară şi în gazele naturale, pe baza mixului energetic decis de fiecare stat membru.

    "Interesul României este ca investiţiile pe gaz, cu tehnologii noi, şi investiţiile pe energia nucleară să fie posibile. Comisia Europeană a propus în acest sens o bază legislativă, un act delegat. De aceea, acest act al Comisiei Europene este în interesul României, dar unele state membre au opinii diferite. Unele state sunt împotriva investiţiilor în energia nucleară, altele sunt împotriva investiţiilor în gazele naturale. Pentru ca acest act delegat să intre în vigoare, trebuie să nu fie blocat de o majoritate absolută (n.red.- de ⅔) de Parlamentul European", ne-a spus, la finalul lunii iunie, Siegfried Mureşan.

    Deputatul european a precizat că votul privind actul delegat va avea loc la şedinţa Parlamentului European din luna iulie şi că speră să avem parte de un vot pozitiv, chiar dacă în cursul lunii iunie comisiile parlamentare pentru afaceri economice şi de mediu au respins actul delegat propus de Comisia Europeană.

    "Eu am votat în comisia de afaceri economice în favoarea actului delegat şi sunt încrezător că la votul din luna iulie actul delegat va trece de Parlament şi că deputaţii care încearcă respingerea sa nu vor avea majoritatea absolută. Evoluţia din Ucraina ne confirmă că investiţiile din energia nucleară sunt o sursă pentru reducerea dependenţei de gazul rusesc. E clar că statele care doresc să investească în energia nucleară, trebuie să o facă. Nu avem nimic împotriva statelor membre care nu doresc să investească în energia nucleară, nu le obligăm să investească în energia nucleară, dar nici deputaţii acestora nu pot să voteze pentru a îngreuna investiţiile în energia nucleară din România sau din alte state", ne-a transmis Siegfried Mureşan.

    El a precizat, în calitate de vicepreşedinte al PPE, că poziţia popularilor europeni a fost clară privind susţinerea actului delegat propus de Comisia Europeană, dar că a existat o minoritate în interiorul PPE care nu a fost de acord cu actul respectiv.

    "Vor exista puţini deputaţi PPE, în principiu din state mici, minoritate care nu va susţine acest act. La socialişti sunt mai mulţi împotrivă, la verzi sunt aproape toţi împotrivă. (...) Riscul ca actul delegat să cadă în Parlament este mai mare decât să cadă în Consiliu, care va evalua ulterior acest act. De aceea votul din Parlament este foarte important, dar eu cred că actul delegat va fi aprobat", a concluzionat Siegfried Mureşan.

    Se pare că optimismul vicepreşedintelui PPE a avut o bază solidă atât timp cât Parlamentul European a respins refuzul comisiilor de specialitate şi, practic, a aprobat în şedinţa din 6 iulie 2022 actul delegat privind taxonomia. Actul delegat prevede includerea, în anumite condiţii, a unor activităţi specifice din sectorul gazelor naturale şi cel al energiei nucleare în lista activităţilor economice durabile din punctul de vedere al mediului. Aşadar Parlamentul şi Comisia Europeană consideră că investiţiile private în activităţile din sectorul gazelor naturale şi din sectorul nuclear pot juca un rol în tranziţia verde. Includerea anumitor activităţi nucleare şi gaziere este limitată în timp şi depinde de anumite condiţii specifice şi cerinţe de transparenţă. Actul delegat privind taxonomia va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023.

    Investiţii în capacităţi de producţie şi depozitare în sectorul agro-alimentar

    Oficialii de la Bruxelles şi guvernele statelor membre UE propun în actualul context geopolitic din Europa de Est amendarea PNRR-urilor în sensul măririi alocării financiare în domeniul securităţii alimentare în detrimentul altor componente din acest mecanism european temporar.

    "Este necesar să creştem capacitatea de producţie de produse agro-alimentare în Uniunea Europeană. Orice investiţii doresc să facă statele membre din PNRR-ul lor în acest domeniu vor fi privite favorabil de Comisia Europeană. Trebuie să ne asigurăm că avem suficiente produse agro-alimentare în UE, dar şi în statele din vecinătatea imediată. De exemplu, 60% din consumul de grâu din Liban vine din Ucraina. Pare o chestiune departe de România, dar ştim cu toţii ce fac oamenii din Orientul Mijlociu şi din Africa atunci când nu au suficientă hrană. Am văzut valul migraţionist în anii 2015 şi 2016. De aceea, trebuie să creştem cât mai mult producţia de produse agro-alimentare în UE pentru a ne asigura că avem suficiente stocuri la nivelul Uniunii şi pentru a ne asigura că statele din imediata vecinătate vor avea şi ele astfel de stocuri, pentru a nu genera alte presiuni asupra UE", a precizat Siegfried Mureşan.

    Coraportorul Parlamentului European pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a arătat că ţara noastră va primi aproape 20 miliarde euro fonduri europene pentru agricultură, din bugetul tradiţional al Uniunii Europene în perioada 2021-2027, subvenţie directă pentru fermieri şi fonduri pentru dezvoltare rurală.

    "Investiţiile în construcţia de capacităţi de procesare sunt absolut esenţiale pentru a creşte valoarea adăugată a producţiei din ţara noastră, pentru a nu exporta carcase de animale, ci pentru a exporta produse procesate cu valoare adăugată mare. Este vorba atât despre mezeluri şi brânzeturi, cât şi despre fructe şi legume. Majoritatea acestor investiţii sunt eligibile pe fondurile europene, dar dacă ceva este eligibil şi pe PNRR, poate fi introdus acolo, dar cele mai multe proiecte sunt eligibile pe cadrul financiar multianual 2021-2027. Noi putem creşte producţia în domenii în care alte state europene, în special cele nordice, nu o pot face. De aceea, mă aştept să vedem în regiunea noastră investiţii în securitatea alimentară", ne-a transmis Siegfried Mureşan.

    Deputatul european a arătat că fondurile vor putea fi mai uşor accesate graţie noului set de norme şi reguli adoptat de Parlamentul European prin care au fost simplificate procedurile şi a fost redusă birocraţia, inclusiv la nivel naţional.

    "Pe noul exerciţiu bugetar, birocraţia pentru beneficiari va fi mult mai mică pentru fermieri, pentru IMM-uri, pentru întreprinzători, pentru entităţi mici, pentru aceia care vor absorbi fonduri pentru agricultură, pentru lansarea de noi afaceri şi pentru proiecte în domeniul IMM-urilor.

    Din PNRR se vor finanţa investiţii în şase domenii: tranziţia spre economie verde, tranziţia digitală, coeziunea economică - bani pentru IMM-uri şi industrie, coeziunea socială şi teritorială - unde există un fond special destinat autorităţilor locale, rezilienţa instituţională - bani pentru modernizarea entităţilor publice, inclusiv modernizarea spitalelor şi construcţia de noi spitale, pregătirea tinerilor", a menţionat Siegfried Mureşan.

    Flexibilizarea fondurilor din PNRR - o problemă pentru investiţiile din infrastructură care nu au fost demarate

    Deputatul european a arătat că de la aderarea noastră la Uniunea Europeană (n.red. - 1 ianuarie 2007) şi până astăzi am absorbit peste 60 miliarde euro din fondurile europene, în timp ce am contribuit cu aproximativ 20 miliarde euro la bugetul UE. Potrivit informaţiilor oferite de domnul Mureşan, în această perioadă am pierdut aproximativ 1,5 miliarde euro fonduri europene din bugetul 2007-2013. Pe bugetul 2014-2020 avem o derogare prin care putem absorbi fondurile până la finalul anului 2023, deci încă nu am pierdut nimic.

    "Împinşi de la spate, în ceasul al doisprezecelea, am reuşit să absorbim majoritatea fondurilor europene ce ne-au fost puse la dispoziţie. Sigur că proiectele de investiţii trebuie demarate mai repede, deoarece cu cât le finalizezi mai repede, cu atât este mai bine pentru cetăţeni. Trebuie să ne apucăm de treabă pe PNRR şi vom vedea la finalul anului 2026 cât am absorbit din fondurile alocate. Avem la dispoziţie 80 miliarde euro, prin PNRR şi prin cadrul bugetar financiar multianual 2021-2027, comparativ cu cele 60 miliarde euro absorbite de ţara noastră în perioada 2007-2020. Dacă am absorbit 60 miliarde în aproape 15 ani, acum trebuie să absorbim 80 miliarde euro în doar şase ani. Vor fi fonduri pentru toate investiţiile care sunt prioritare pentru România. Fonduri structurale şi de coeziune pentru dezvoltarea structurală, pentru extinderea reţelelor de apă, de canalizare, de electricitate, pentru autostrăzi, modernizarea de căi ferate, reabilitarea de drumuri, pentru sectorul privat, pentru fermieri, pentru dezvoltare rurală, pentrru investiţii în energie".

    Potrivit coraportorului Parlamentului European pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, faptul că anumite fonduri din PNRR vor fi flexibilizate nu va duce la afectarea unor proiecte de investiţii în infrastructură; proiectele care vor fi scoase din PNRR, vor fi finanţate din cadrul financiar european multianual 2021-2027.

    "Nu vor avea de suferit proiectele din niciun domeniu; avem suficiente fonduri. Decizia este doar pe ce linii de finanţare vom pune, ce proiecte. Nu se va pune problema unor tăieri, singurele întrebări fiind care este formula optimă de finanţare, ce proiect, pe ce linie de finanţare şi pe ce fonduri europene. Toate proiectele incluse în PNRR sunt importante şi, dacă vom finanţa noi priorităţi, sunt convins că pentru proiectele existente vom găsi finanţare pe alte linii de fonduri europene", ne-a transmis Siegfried Mureşan.

    El a menţionat totuşi că nu vor fi luate pentru noile proiecte din energie şi din zona securităţii alimentare din sumele alocate infrastructurii rutiere, dar a lăsat să se înţeleagă că este posibil să nu fie construite sau modernizate atâtea spitale câte au fost trecute iniţial în PNRR, precizând că restul unităţilor sanitare vor putea fi realizate pe fondurile structurale 2021-2027.

    "Spitalele sunt eligibile pe PNRR - atât construcţia de noi spitale, cât şi modernizarea sau extinderea spitalelor existente. Este evident că, la final, pe PNRR, trebuie să începem construcţia acelor spitale pe care ştim sigur că le vom finaliza până la 31 decembrie 2026. Cele 200 de unităţi sanitare din comunităţile locale mai mici pot fi făcute, pentru că sunt mici, sunt eligibile, lucrările nu sunt mari încât să nu ne putem încadra până la finalul anului 2026. Guvernul împreună cu Ministerul Sănătăţii va stabili priorităţile, dar eu vă spun că tot ce introducem pe finanţare pe PNRR trebuie să ne asigurăm că poate fi terminat", a spus Siegfried Mureşan.

    Potrivit deputatului european, pe actuala legislaţie europeană, de la 1 ianuarie 2027 Comisia Europeană nu va mai putea face nicio plată pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, deoarece acest cadru temporar va ieşi din vigoare. De aceea este necesar ca toate proiectele incluse în PNRR şi demarate să fie finalizate până la finalul anului 2026.

    "Fondul Local" şi "Valul Renovării", cele mai accesate componente din PNRR

    Dacă proiectele de infrastructură mare din PNRR încă nu au fost demarate, situaţia pare un pic mai bună în ceea ce priveşte proiectele depuse pe componentele "Fondul Local" şi "Valul Renovării", unde lucrările vor începe în scurt timp, deoarece Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a întocmit din timp toată documentaţia necesară implementării acestora.

    În cursul acestei luni au fost semnate deja primele 6 contracte de finanţare din componenta Fondul local, încheiate între autorităţile publice locale şi MDLPA, în valoare totală de aproximativ 7,2 milioane lei. Proiectele vizează reformarea şi digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială şi urbană la nivelul autorităţilor publice locale.

    "De la achiziţia de mijloace de transport nepoluante, la construirea de locuinţe eficiente energetic pentru tineri specialişti în sănătate şi educaţie, reabilitarea clădirilor publice, finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului, până la construirea de piste de biciclete sau staţii de încărcare electrice, toate pot fi accesate prin platforma digitală pusă la dispoziţie de către minister", a declarat, recent, ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

    De altfel, de la jumătatea lunii mai 2022, când a fost deschisă platforma digitală pentru prima rundă din Componenta 10 - Fondul local, au fost depuse 3261 de cereri de finanţare însumând mai mult de 1,6 miliarde de lei, aproape 60% din fondurile alocate acestei componente. Termenul de finalizare a apelului de proiecte este 30 iunie.

    La începutul acestei luni, mai precis în 7 iunie, Ministerul Dezvoltării a semnat şi primele 7 contracte finanţate prin Componenta 5 - Valul renovării, în valoare de peste 92 milioane de lei, care vizează renovarea integrată a clădirilor.

    Un alt apel de proiecte care va fi deschis în 30 iunie este cel pentru construcţia de creşe, construcţie finanţată prin PNRR.

    "Vom construi creşe noi, moderne şi prietenoase cu mediul înconjurător. Este nevoie de creşe noi, în special în oraşele mari şi zonele limitrofe ale acestora, dar nu numai, pentru că, în prezent, doar 3% dintre cei mici au locuri asigurate la creşele existente. Din acest motiv, Guvernul, prin Ministrul Dezvoltării, finanţează construcţia creşelor noi cu fonduri din PNRR", a menţionat Cseke Attila.

    În funcţie de mărimea lor, noile creşe vor asigura locuri pentru 40-110 copii şi vor avea săli de joacă, dormitoare, sală pentru festivităţi, bucătărie şi spălătorie proprie, cabinet medical, spaţii administrative şi spaţiu de joacă amplu, în aer liber. Creşele nZEB (near-Zero Energy Building) vor fi dotate cu panouri solare şi fotovoltaice, pentru asigurarea necesarului de energie şi apă caldă din surse regenerabile, iar anvelopa clădirii va fi foarte bine izolată termic, cu uşi şi geamuri izolante. Clădirile vor fi, de asemenea, dotate cu pompe de căldură cu puţuri forate în mare adâncime, care asigură un agent termic de 10? Celsius, indiferent de anotimp. Vara pot fi folosite pentru răcirea spaţiului, iar iarna ajută la încălzire, fiind nevoie de un aport de energie redus pentru a încălzi creşele pornind de la 10? Celsius. În acelaşi timp, aceste creşe vor reduce impactul fenomenului de efect de seră, iar clădirile vor avea sisteme inteligente, digitale de management al acestor resurse, şi, în acest fel, cheltuielile vor fi mici, ceea ce reprezintă un aspect important în contextul creşterii preţurilor la energie, a adăugat ministrul dezvoltării.

    Ministerul asigură finanţarea în proporţie de 100% pentru construcţia creşelor, iar autorităţile locale vor asigura doar terenul necesar şi branşarea la utilităţi.

    Dintre creşele pentru care autorităţile locale au cerut deja finanţare, şi a fost aprobată finanţarea şi construcţia acestora, ministerul va asigura fondurile necesare, din PNRR, pentru 64 de creşe, urmând ca, din totalul de peste 200 de milioane de euro, disponibili prin PNRR, să fie construite în total 110-120 de creşe noi.

    ---------------------------------------

    Prima cerere de finanţare din PNRR aşteaptă avizul Comisiei Europene

    Comisia Europeană este aşteptată în cursul lunii iulie să se pronunţe cu privire la admisibilitatea primei cereri de finanţare trimisă de autorităţile de la Bucureşti prin PNRR. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis, în 31 mai, Comisiei Europene, prima cerere de plată în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro. Din această sumă, 2,03 miliarde euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 0,90 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut. Din suma solicitată spre rambursare prin cererea de plată, România va încasa 2,56 miliarde euro, valoarea ce rezultă după deducerea prefinanţării primite până în prezent. Concret, din componenta de granturi va fi rambursată o sumă de 1,77 miliarde euro, iar din cea aferentă împrumuturilor 0,78 miliarde euro.

    Prima cerere de plată cuprinde cele 21 de ţinte şi jaloane aferente trimestrului IV din 2021. Odată cu transmiterea cererii de plată, au fost transmise Comisiei toate documentele justificative privind îndeplinirea satisfăcătoare a ţintelor şi jaloanelor, aceasta fiind o condiţie obligatorie. În total au fost încărcate în sistemul electronic al Comisiei 180 de documente justificative aferente celor 21 de jaloane/ţinte, incluse în cererea de plată.

    Din păcate, niciuna dintre cele 21 de jaloane/ţinte nu se referă strict la demararea proiectelor de infrastructură prinse în PNRR, ci doar la crearea cadrului legislativ necesar implementării PNRR şi la atingerea unor borne privind unele reforme din administraţia publică centrală.

    Următoarea cerere de plată pentru decontarea fondurilor alocate României prin PNRR va fi transmisă Comisiei Europene în trimestrul al III-lea şi va cuprinde ţintele şi jaloanele aferente primelor două trimestre ale acestui an.

    Ţara noastră beneficiază prin PNRR de o alocare de 29,18 miliarde euro, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. Pentru implementarea PNRR, România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective