Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 5 / 2020
Abonament gratuit

DEZVOLTARE URBANĂPIDU Bucureşti: Cum se va transforma centrul Bucureştiului

F.A. Investiţii /

PIDU Bucureşti: Cum se va transforma centrul Bucureştiului

Centrul Bucureştiului ar putea intra în următorii ani într-un amplu proces de revitalizare prin demararea proiectelor cuprinse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) Central - Bucureşti. Acesta este menit să sporească pe de o parte calitatea vieţii bucureştenilor şi, pe de altă parte, să creeze o identitate urbană, să dezvolte conexiunile cu zonele adiacente şi să încurajeze activitatea economică şi turistică.

Perimetrul vizat de PIDU nu se rezumă doar la Centrul Istoric, ci abordează o zonă mult mai largă, delimitată la nord de Piaţa Victoriei şi Bulevardul Dacia, la est de Bulevardul Mircea Vodă, la sud de Bulevardul Mărăşeşti, Şoseaua Viilor şi Bulevardul Tudor Vladimirescu, iar la vest de Calea 13 Septembrie, respectiv străzile Izvor, Berzei şi Buzeşti. Acest perimetru include zone reprezentative pentru Bucureşti precum Piaţa Victoriei, Piaţa Romană, Piaţa Universităţii, Piaţa Unirii, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Bibliotecii Naţionale, Palatul Parlamentului şi Piaţa de Flori - George Coşbuc.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană propus este rezultatul unor analize pluridisciplinare. Astfel, propune soluţii pentru zona de acţiune urbană care asigură corelarea elementelor sociale, economice, de mediu, culturale şi turistice care sunt eficiente per ansamblu din toate aceste puncte de vedere.

Sorin Oprescu, primarul general al Municipiului Bucureşti, a declarat cu ocazia lansării dezbaterii publice aferente Planului integrat: "Toate marile proiecte care se vor realiza sau s-au realizat deja sunt multiplicatoare de dezvoltare. Bucureştiul are nevoie de un concept strategic pe termen lung astfel încât oraşul să se dezvolte armonios. Încercăm în perioada aceasta să prioritizăm investiţiile pentru anul viitor şi să folosim toate instrumentele în aşa fel încât să facem cât mai mult".

Planul integrează trei mari categorii de intervenţii. Prima vizează reabilitarea infrastructurii şi a serviciilor urbane. A doua categorie presupune dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri. A treia are în vedere reabilitarea infrastructurii sociale.

"Odată aprobat acest Plan Integrat ca strategie a Primăriei, ne ţinem de el şi acţionăm pentru absorbţia de fonduri europene, la care se adaugă banii pe care îi avem la dispoziţie. Atunci când se vor termina proiectele, în mod sigur vor fi observate rezultatele", a dat asigurări primarul general.

Unele dintre proiecte vor fi propuse spre realizare prin parteneriat public-privat. "Nu avem bani suficienţi ca să putem face exact tot ce dorim: un oraş primitor şi bine gândit. Suntem convinşi că singurul lucru care încă mai este motor de dezvoltare este parteneriatul public privat", a adăugat domnul Oprescu.

Planul va îndeplini şapte mari obiective. Obiectivul cheie este recuperarea identităţii urbane pentru centru, de la Calea Victoriei, până la Parcul Carol. De asemenea propunerile vizează şi recuperarea zonei urbane de la sud de râul Dâmboviţa, afectată de sistematizarea efectuată în perioada socialistă. În paralel, demersul este menit să încurajeze utilizarea unor modele de transport alternativ, inclusiv sprijinirea soluţiilor pentru traficul pietonal şi de biciclete. În vederea decongestionării arterelor secundare, va fi realizat şi un sistem integrat de parcări, de maxim 500 de locuri fiecare, concomitent cu recuperarea spaţiilor publice prin lărgirea trotuarelor, amenajarea de străzi cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti, precum şi refacerea a peste 20 de scuaruri şi piaţete. Nu în ultimul rând, sunt incluse şi aspecte de regenerare urbană a cartierelor degradate, nu doar prin reabilitări, ci şi prin crearea de noi locuri de muncă. Pe lângă acestea, prin PIDU se doreşte şi o dinamizare a activităţilor economice.

"Acest document este, din punct de vedere metodologic şi al fondului, la nivel european al abordării durabile. Este un document în concordanţă cu Carta de la Leipzig privind oraşele durabile şi Declaraţia de la Toledo. Cred că este un document care ar putea marca o cotitură în dezvoltarea urbană a Bucureştiului", a afirmat domnul Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Capitalei.

Proiectul este dezvoltat de un consorţiu format din 14 societăţi: Synergetics Corporation, Re-act Now Studio, Space Syntax, KXL, DC Communication, Igloo Arhitecture, Studio Basar, A Stil, Macarie O"Looney Architects, Soare&Yokina Arhitecti Asociati, Republic of Architects, Dorin Ştefan Birou de Arhitectura, KVB Economic şi Polarh Design.

Echilibrul zonei centrale va fi recreat

PIDU îşi propune să creeze în zona centrală un echilibru între maşini şi pietoni. "Există soluţii pentru ca tensiunea şi conflictul din zona centrală între pietoni, biciclişti şi maşini să se poată rezolva. Această strategie este ca o platformă care îşi propune, cu câteva proiecte implementabile într-o perioadă scurtă, să declanşeze schimbarea oraşului pe termen lung. Primăria va avea suficient de multă informaţie astfel încât să poată face selecţia acelor proiecte pe care să şi le prioritizeze în funcţie de strategie şi bugete", a explicat arhitectul Teodor Frolu, directorul DC Communication, una dintre companiile implicate în realizarea PIDU.

În opinia domniei sale, centrul Capitalei a fost desconsiderat până în prezent, având în vedere adevărata extindere teritorială a acestuia. "Cum am ajuns să consideram Centrul Istoric doar zece străzi? Centrul Istoric este cel puţin de la Calea Victoriei la Parcul Carol şi de la zona Traian până în Cotroceni. În anul 2000 Centrul Istoric (n.r. în accepţiunea restrânsă) era o locaţie într-o continuă degradare. A devenit un obiectiv de investiţii începând cu proiectul de pavare a străzilor. Însă, din punct de vedere al zonei urbane suferă acum de o polarizare excesivă, care va trebui modelată. Cel mai bun ajutor este să extinzi zona şi să încurajezi apariţia altor funcţiuni", consideră domnul Frolu.

O altă problemă majoră pentru centrul Bucureştiului rezidă şi în discordanţa dintre dezvoltarea spaţiilor adiacente principalelor artere de circulaţie şi cele din planul secund, aspect ce ar putea fi de asemenea corectat prin PIDU. "Nu s-a discutat până acum de ce o zonă aflată la trei străzi distanţă faţă de o zonă prosperă şi foarte interesantă, este într-o stare de degradare. De exemplu, Bulevardul Unirii este gol deoarece are o mare problemă de conectivitate raportat la celelalte zone foarte aglomerate din proximitate. Piaţa Unirii este în fapt cel mai aglomerat loc din Bucureşti ca trafic pietonal şi în acelaşi timp este cel mai mare nod intermodal. Cu toate acestea, la 50 de metri circulă doar rezidenţii zonelor respective. Piaţa Romană este pe locul doi ca aglomeraţie pietonală, dar spaţiul fizic pe care îl are la dispoziţie este foarte mic. Din acest motiv există ideea realizării pasajului pietonal la Piaţa Romană. Însă acesta s-ar justifica doar dacă oferă un acces la staţia de metrou astfel încât să se poată elimina aglomerarea de la intrări", argumentează Teodor Frolu.

39 proiecte de dezvoltare

PIDU cuprinde un număr de 39 de proiecte. Dintre acestea 13 sunt condiţionate de achiziţii de teren sau de parteneriate cu instituţii precum Parlamentul României. Pentru proiectele de complexitate ridicată se propune realizarea de concursuri internaţionale de soluţii. Lista proiectelor pentru PIDU va fi, însă, definitivată după finalizarea dezbaterii publice pe marginea acestora. Ulterior, lista va fi supusă spre aprobare Consiliului General al municipiului Bucureşti. După aceea ar putea intra în implementare treptată, pentru a reduce disconfortul generat.

În cadrul proiectului este propusă realizarea a şapte parcări subterane. Acestea ar urma să fie amplasate în Piaţa Sălii Palatului, Strada Toniza nr. 7-9, în ansamblul urban Domniţa Bălaşa, Piaţa Constituţiei, Grădina Icoanei, zona Uranus-Piaţa Rahova, respectiv în cadrul ansamblului urban complex Podul Izvor (parcaj subteran în zona Parc Izvor Est; Parcaj Subteran Splaiul Independenţei - zona Primăriei Municipiului Bucureşti).

Creşterea accesibilităţii pentru pietoni se va realiza prin amenajarea unor străzi, trotuare şi zone pietonale sau cu prioritate pentru pietoni. Astfel, sunt vizate şapte obiective interconectate, care formează Traseul TransCentral Urban Bucureşti: traversarea Bulevardului Magheru şi Calea Victoriei, recon­figurarea zonei de intrarea la metrou din Piaţa Romană, a Căii Moşilor (între Strada Bărăţiei şi Bulevardul Carol I), a Cheiului Dâmboviţei (de la Piaţa Unirii la Podul Izvor), a Căii Griviţei, Căii Victoriei şi Bulevardului Unirii.

În paralel, vor fi realizate sau reamenajate scuarurile, piaţetele sau pieţele publice din următoarele amplasamente: Piaţa Alexandru Lahovari, scuarul de la intersecţia Străzilor Brezoianu cu Strada Matei Millo, scuarul din Strada Ion Câmpineanu între Strada Ion Brezoianu şi Piaţa Walter Mărăcineanu, scuarul dintre Strada Piaţa Amzei şi Strada Mendeleev, scuarul din intersecţia Străzii General Berthelot cu Calea Victoriei, scuarul de la intersecţia Străzii Lutherane cu Strada General Berthelot, scuarul de la intersecţia Străzii Ştirbei Vodă cu Strada Lutherană, pasajul pietonal Villacrosse, spaţiul public Mănăstirea Antim, ansamblul urban Domniţa Bălaşa, scuarul de la intersecţia străzilor Matei Basarab, Mircea Vodă şi Logofătul Udrişte, scuarul de la intersecţia Căii Rahovei cu Strada Uranus, spaţiul public din arealul Bibliotecii Naţionale, Piaţa George Cantacuzino, scuarul de pe Strada Arthur Verona între bulevardele Nicolae Golescu şi Magheru, respectiv spaţiul public din faţa Autogării Filaret.

Concursurile de proiecte vor viza reconfigurarea Pieţei Unirii, Pieţei Naţiunilor Unite, Pieţei Universităţii, Pieţei Revoluţiei, Pieţei Romane, Pieţei Constituţiei, Pieţei Victoriei, Pieţei Gării de Nord şi Pieţei Matache.

Pentru îmbunătăţirea mobilităţii vor fi reconfigurate, de asemenea, trei noduri intermodale de transport în comun: Piaţa Romană, Piaţa Sfântu Gheorghe şi Piaţa Rosetti.

Pentru a stimula dezvoltarea mediului de afaceri, Planul include şi crearea sau reconfigurarea unor spaţii în acest scop. Astfel, ar urma să fie creat un incubator de afaceri pe Calea Victoriei nr. 22-24 şi a unei platforme de afaceri în zona Uranus. Alte trei structuri vor fi obţinute prin recondiţionarea şi crearea "Curţii Meşteşugarilor", recondiţionarea Pieţei de Flori - George Coşbuc, respectiv prin reconfigurarea spaţiului viran de pe Strada Căderea Bastiliei nr. 65 pentru organizarea unei pieţe volante.

Aspectele sociale constituie, de asemenea, o parte importantă din abordarea PIDU. Astfel, va fi realizat un muzeu al "Bucureştiului Pierdut" şi va fi construit Muzeului Evreiesc (al Multiculturalismului). De asemenea, va fi construită biblioteca "Panduri" pe strada Caius Marcus Coriolan. O clădire veche situată pe Strada Blănari nr. 2 va fi reabilitată în vederea realizării unui centru socio-cultural. Un alt centru cu aceeaşi destinaţie ar putea fi realizat în zona Rahova - Uranus, iar un centru cultural ar putea viza arealul Dacia-Griviţei. De asemenea, vor fi create trei spaţii recreative în curtea şi vecinătatea Liceului Miguel de Cervantes, a Grupului Şcolar Unirea şi a Liceului Mihai Eminescu, iar la intersecţia străzilor Ion Creangă cu Acvilei va fi realizat un teren de sport şi un loc de joacă pentru copii.

Încă două proiecte au în vedere punerea în valoare a obiectivelor socio-culturale, respectiv prin reabilitarea Hanului Solacolu şi a Pieţei Matache.

PIDU ar putea antrena regenerarea cartierelor din centru

Deoarece printr-un PIDU se pot face investiţii doar în domeniul public, nu se poate investi direct în reabilitarea majorităţii clădirilor din zonele vizate, aflate în proprietate privată. Cu toate acestea, prin proiecte integrate de îmbunătăţire a infrastructurii, a spaţiului public, prin apariţia de incubatoare de afaceri şi centre comunitare, acest PIDU poate antrena regenerarea zonei. Trei areale ale centrului cu probleme socio-economice şi cu o degradare accentuată a fondului construit - zona Rahova-Uranus, zona Căii Moşilor vechi şi zona Griviţei- pot fi ţinta unui program de regenerare urbană integrată recomandat de strategia pentru centrul Bucureştiului. Prin reabilitarea de monumente istorice şi a spaţiilor publice se va ameliora imaginea acestor zone, se vor crea locuri de muncă şi se va stimula activitatea economică a vechilor axe comerciale Calea Rahovei, Calea Moşilor şi Calea Griviţei. În plus, crearea de incubatoare de afaceri, precum platforma de afaceri Uranus şi crearea de centre socio-culturale în zonele menţionate vor dinamiza zona din punct de vedere socio-economic. Anumite clădiri istorice vor fi recondiţionate pentru a deveni platforme şi incubatoare de afaceri.

Un nou pod peste Dâmboviţa va uni Parcul Izvor de Lipscani

Deoarece legătura dintre Centrul Istoric şi Parcul Izvor şi sudul oraşului este deficitară, unul dintre proiectele cuprinse în PIDU propune realizarea unui pod peste Dâmboviţa şi Splaiul Independenţei. Acesta va fi destinat exclusiv pietonilor şi bicicliştilor şi se va situa pe fostul amplasament al Podului Mihai Vodă, distrus în perioada socialistă.

Noul pod va suplini lipsa de spaţii de servicii de care suferă parcul, oferind spaţii de întâlnire şi socializare. Pe malul drept, dinspre Parcul Izvor, coborârea se va face printr-un amfiteatru larg, care va putea găzdui evenimente culturale.

Pe ambele maluri vor fi realizate parcări subterane. Cea de pe malul stâng (spre Lipscani) se va desfăşura pe două niveluri şi va asigura în jur de 230 de locuri de parcare, iar cea de pe malul drept va avea un singur nivel şi o capaci­tate de aproximativ 200 de locuri.

Palatul de Justiţie va fi conectat la Centrul Istoric

Un alt proiect vizează conectarea Centrului Istoric cu zona Centrului Civic şi presupune construirea unui pod care să lege strada Şelari de Palatul de Justiţie (pe amplasamentul fostului Pod al Calicilor). Podul va fi destinat pietonilor şi bicicliştilor, eventual, şi traficului auto. În paralel, pe strada Sfinţii Apostoli va fi realizată o parcare subterană. De asemenea, a treia intervenţie vizează amenajarea unei pieţe urbane pe Splaiul Independenţei - Palatul de Justiţie.

Palatul Parlamentului va avea un nou acces dinspre Parcul Izvor

Al treilea pod cuprins în PIDU ar urma să supratraverseze Bulevardul Naţiunilor Unite pentru a crea o legătură directă pentru pietoni şi ciclişti între Parcul Izvor şi Palatul Parlamentului, respectiv Muzeul Naţional de Artă Contem­porană, obiective aflate pe un teren mai înalt raportat la parc. Prin acest proiect, curtea Palatului Parlamentului ar deveni un spaţiu deschis publicului.

Cheiul Dâmboviţei va fi remodelat pentru spaţii de promenadă

Una dintre intervenţiile importante cuprinse în PIDU vizează reabilitarea cheilor Dâmboviţei, între Piaţa Unirii şi Parcul Izvor. Propunerea de remodelare a malurilor nu va afecta structura albiei amenajate sau circulaţia pe Splaiul Independenţei, ci va utiliza şi reabilita structurile existente pe parcurs şi va folosi materiale ecologice, uşor de întreţinut în exploatare.

Conceptul propune realizarea unei platforme în consolă, la cota trotuarului existent , care să mascheze parţial peretele canalului. Pe parcursul acesteia se vor afla zone joase, amenajate pentru odihnă, precum şi un debarcader.

Materialul folosit pentru pavaj va fi lemnul deck, utilizat la marine. Parapetul va fi format din plante agăţătoare sau curgătoare, fixate pe structura metalică constituită din cablurile de inox tensionate de la parapetul de protecţie al esplanadei.

Proiectele pentru Centrul Bucureştiului ar putea obţine finanţare prin POR

Spre sfârşitul lunii septembrie depunerea de proiecte pe domeniul de intervenţie al Programului Operaţional Regional vizând finanţarea cu fonduri europene a Planurilor Integrate era în continuare deschisă la nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, ne-a precizat domnul Dan Nicula, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI).

Ideea de proiect prezentată spre consultare publică de Primăria Municipiului Bucureşti este cunoscută de mai multă vreme de ADRBI. "O considerăm o idee bună. Însă pentru a solicita finanţare prin POR, Primăria Municipiului Bucureşti trebuie să parcurgă toate etapele necesare pentru depunerea unui astfel de plan: finalizarea consultării publice şi a PIDU, definirea unei liste de proiecte pentru realizarea obiectivelor PIDU, realizarea studiilor de fezabilitate şi a cererilor de finanţare pentru proiectele pentru care se intenţionează solicitarea de fonduri europene. Însă în PIDU pot exista proiecte care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor dar care nu sunt eligibile pentru finanţare deoarece nu se regăsesc în cele trei mari categorii de proiecte eligibile: infrastructura urbană, infrastructura de afaceri, respectiv infrastructura socială sau pot fi proiecte potenţial eligibile dar pentru care solicitantul îşi asumă implementarea din surse proprii. În acest caz, solicitantul trebuie să arate cum va finanţa aceste proiecte, astfel încât cel mai târziu în 2015 toate proiectele necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite prin PIDU să fie realizate. Altfel, nu există o sumă maximă pentru finanţarea unui PIDU", explică domnul Nicula.

Pentru fiecare domeniu major de intervenţie al POR este stabilită o alocare regională indicativă, dar aceasta poate fi însă crescută în condiţiile existenţei unor resurse suplimentare. Pe domeniul 1.1 pot fi depuse planuri integrate până în momentul în care valoarea solicitată de contractele semnate şi proiectele aflate în evaluare, depăşeşte cu 50% alocarea financiară regională indicativă aferentă acestui domeniu.

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, alocarea pentru domeniul 1.1 - Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană este de 200,79 milioane euro. Până la începutul lunii septembrie erau contractate 7 proiecte pe acest domeniu, care solicitau o finanţare de aproximativ 89,5 milioane lei (aproximativ 21 milioane euro). Cu toate acestea, finanţarea solicitată de cele 49 de proiecte aflate în prezent în evaluare este de 703,5 milioane lei (aproximativ 165 milioane euro).

Ştirile zilei

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Piaţa Imobiliară

Proiecte

Amenajări

Smart City

Materiale

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Licitaţii

Bursa Construcţiilor 5 / 2020 /

Câştigătorii licitaţiilor deschise organizate pentru lucrări din fonduri publice

Investiţii

Perspective

Internaţional