Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 2 / 2021
Abonament gratuit

MINISTERUL DEZVOLTĂRII:"Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea clădirilor, transmisă Comisiei Europene"

Companii /

"Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea clădirilor, transmisă Comisiei Europene"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Documentul face parte din proiectul celui de-al treilea Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică

    Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice, cât şi private, existente la nivel naţional, a fost transmisă Comisiei Europene şi inclusă în proiectul celui de-al treilea Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică, ne-au declarat reprezentanţii Ministerului Dezvoltării. Până la finele lunii august nu au fost formulate observaţii la documentul supus dezbaterii publice şi postat pe site-ul ministerului, ne-au mai spus aceştia.

    Această strategie a fost elaborată în vederea mobilizării investiţiilor în renovarea clădirilor, în concordanţă şi cu cerinţele art. 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică (transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică). Astfel, pentru creşterea numărului de clădiri renovate din punct de vedere energetic, strategia cuprinde, printre altele, atât identificarea instrumentelor economice suport pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor, cât şi ţintele consumurilor energetice ca urmare a aplicării politicilor pentru acţiune.

    Pentru finanţarea lucrărilor privind creşterea eficienţei energetice sunt folosite mai multe categorii de resurse: fonduri guvernamentale, fonduri europene şi fonduri de la bugetele locale. Potrivit Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, pentru renovarea clădirilor publice, autorităţile implementează programe anuale de creştere a eficienţei energetice în clădiri.

    De asemenea, pentru renovarea anuală a 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, cu suprafeţe utile totale de peste 500 mp deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală, finanţarea activităţilor/lucrărilor se asigură de la bugetul de stat prin bugetele autorităţilor administraţiei publice, în condiţiile legii, potrivit sursei citate. Finanţarea mai poate fi asigurată şi din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a acestora şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale.

    Pentru renovarea anuală a 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală care nu îndeplinesc, la data de 01 ianuarie a fiecărui an, cerinţele minime de performanţă energetică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, împreună cu Departamentul pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei, urmează să promoveze o instrucţiune în cursul lunii septembrie a acestui an, ne-au declarat specialiştii ministerului. Prin intermediul instrucţiunii, autorităţile publice centrale, în baza inventarului realizat, vor putea desfăşura acţiuni pentru renovarea anuală, din punct de vedere energetic, a 3% din suprafaţa totală a clădirilor inventariate.

    În ceea ce priveşte clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice oficialii ministerului ne-au spus că sunt în derulare mai multe programe de reabilitare termică

    Ţara noastră solicită fonduri europene de peste un miliard de euro pentru eficientizarea clădirilor

    În ţara noastră, investiţiile în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe sunt finanţate şi din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, Axa 1, Domeniul major de intervenţie 1.2.

    Specialiştii din Ministerul Dezvoltării ne-au mai spus: "În 2014-2020, versiunea oficială a POR prevede finanţarea lucrărilor pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile publice. Alocarea financiară propusă este de 300 milioane euro. De asemenea versiunea POR mai prevede utilizarea fondurilor europene şi pentru clădirile rezidenţiale şi sistemele de iluminat public, iar alocarea financiară propusă în acest sens este de 852,63 milioane euro".

    Versiunea oficială a POR a fost transmisă Comisiei Europene spre analiză la finele lunii august, sumele efectiv alocate vor fi cunoscute după aprobarea programului.

    1.472 de blocuri reabilitate termic până acum

    Potrivit datelor furnizate de Ministerul Dezvoltării, numărul imobilelor reabilitate termic prin Programul naţional multianul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, derulat conform OUG nr. 18/2009, în perioada 2009 - iulie 2014 este de 1.472, cu un total de 54.531 unităţi locative.

    Fondurile alocate de la bugetul de stat Programului Naţional în acest an sunt în valoare de 21.000.000 lei, iar blocurile de locuinţe cuprinse în program sunt în număr de 767, având, în total 35.790 apartamente.

    În Programul reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, derulat conform OUG nr. 69/2010 sunt cuprinse 14 clădiri de locuit, dintre care 12 sunt blocuri de locuinţe. Fondurile alocate de la bugetul de stat programului în acest an sunt în valoare de 224.000 lei, conform sursei citate.

    Principalele prevederi ale strategiei

    Autorităţile noastre consideră că introducerea unei scheme de obligaţii pentru perioada 2014 - 2016 poate fi luată în considerare numai în măsura în care impactul asupra preţurilor energiei şi bunele practici arată că acestea pot aduce beneficii semnificative, respectiv beneficii nete pentru consumatori care compensează cu mult creşterea modestă a facturilor la energie.

    Pentru o abordare alternativă au fost identificate, ca posibile, următoarele măsuri de politici: crearea unui fond de investiţii în eficienţă energetică, care ar putea permite utilizarea unor fonduri private, a fondurilor structurale, şi, eventual, a bugetului de stat; realizarea de audituri energetice; formarea auditorilor energetici; campanii de informare şi de consiliere a consumatorilor, menite să sporească conştientizarea în rândul proprietarilor/administratorilor clădirilor cu privire la beneficiile auditurilor energetice, sau prin intermediul unor servicii de consiliere în domeniul energeticii clădirilor; reglementări sau acorduri voluntare; susţinerea dezvoltării companiilor de servicii energetice (tip ESCO), inclusiv elaborarea cadrului de reglementare privind înfiinţarea şi funcţionarea acestora, dezvoltarea pieţei acestor companii şi promovarea contractelor de performanţă energetică până în 2016.

    Aceste măsuri sunt menite să îmbunătăţească cadrul de reglementare pentru renovarea clădirilor şi să mobilizeze investiţiile în renovarea acestora, în opinia autorităţilor noastre.

    Strategia de Renovare a clădirilor stabileşte un cadru pe termen lung pentru renovarea fondului construit existent la niveluri înalte de performanţă energetică. În vederea atingerii acestui obiectiv, este necesar ca proprietarii de clădiri să poată efectua o renovare extinsă a clădirilor deţinute, prin crearea unor condiţii de piaţă adecvate şi a unui context de politici pentru acţiune, menţionează specialiştii din Ministerul Dezvoltării. În acest proces, trebuie implicat întregul lanţ, de la producători de materiale de construcţii, constructori şi instalatori, la furnizorii de servicii profesionale, în opinia lor.

    Finanţarea renovării clădirilor reprezintă cheia succesului. Există multe surse de finanţare care trebuie exploatate, iar Fondul de Investiţii în Eficienţă Energetică ar trebui conceput pentru a facilita realizarea investiţiilor în renovarea clădirilor.

    Politicile considerate ca cele mai importante în perioada următoare de trei ani sunt asigurarea unui sprijin pentru un program naţional de renovare a fondului imobiliar; introducerea în programe de reabilitare termică, cu prioritate, a clădirilor deţinute de persoanele aflate într-o situaţie defavorizată, care ar conduce la o îmbunătăţire majoră adusă calităţii vieţii lor; asigurarea realizării unei rate de renovare de 3% pentru clădirile administraţiei publice centrale; stabilirea unor cerinţe ridicate de performanţă pentru înlocuirea elementelor de anvelopă a clădirilor şi a sistemelor tehnice, cum ar fi sistemele de încălzire, ventilaţie şi climatizare (HVAC); oferirea de sprijin pentru utilizarea energiei regenerabile în clădiri; îmbunătăţirea în continuare a eficienţei şi acceptabilităţii publice a sistemelor centralizate de termoficare existente; dezvoltarea unei scheme de obligaţii în materie de eficienţă energetică (EEO) pentru sprijinirea renovărilor extinse în perioada de după 2017.

    La aceastea se adaugă maximizarea absorbţiei din Fondul de Coeziune şi din fondurile structurale ale UE pentru bugetul 2014-2020 în vederea realizării unei renovări extinse a clădirilor; conceperea Fondului de Investiţii în Eficienţă Energetică ca motor principal de finanţare a renovării; elaborarea cadrului de reglementare privind înfiinţarea şi funcţionarea companiilor de servicii energetice de tip ESCO, dezvoltarea pieţei acestor companii şi promovarea contractelor de performanţă energetică; modificarea legislaţiei prin care se descurajează sau împiedică aducerea unor îmbunătăţiri în materie de performanţă energetică; încurajarea dezvoltării unei industrii interne a lanţului de furnizori locali pentru asigurarea şi implementarea măsurilor de renovare.

    Seturile de politici luate în calcul de minister generează, până în 2030, o economie de energie primară între 24% şi 33% în contextul unei evoluţii lente a preţurilor la energie şi o economie de energie primară între 32% şi 40% în contextul unei evoluţii accelerate a preturilor la energie.

    În contextul unei evoluţii accelerate a preturilor la energie, toate seturile de politici simulate produc economii mai mari de energie până în 2030.

    Sectorul public se poate finanţa şi cu ajutorul companiilor tip ESCO

    Pentru utilizarea societăţilor de servicii energetice de tip ESCO, Legea nr. 121/2014 reglementează modalitatea prin care pot fi încheiate contracte de performanţă energetică şi în scopul finanţării renovării clădirilor, în măsura în care acest lucru respectă raportul costuri-eficacitate, fezabilitatea economică, o mai mare durabilitate, adecvarea tehnică, precum şi concurenţa suficientă, ne-au mai precizat oficialii Ministerului Dezvoltării. De asemenea, legea menţionată stipulează lista minimă a elementelor care trebuie incluse în contractele sau în caietele de sarcini asociate privind performanţa energetică, încheiate cu sectorul public, ne-au precizat aceştia.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Licitaţii

    Bursa Construcţiilor 2 / 2021

    Câştigătorii licitaţiilor deschise organizate pentru lucrări din fonduri publice

    Investiţii

    Perspective

    Legea

    Companii

    Internaţional