Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2022

Opinia arhitecţilorOAR: Reabilitarea termică trebuie să ţină cont de arhitectura clădirii

F.A. Consilier /

OAR: Reabilitarea termică trebuie să ţină cont de arhitectura clădirii

Problema reabilitării termice în România ar trebui cercetată şi aprofundată şi este nevoie de mai multe informaţii privind produsele utilizate, oricare ar fi ele, ne-a declarat arh. Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. Domnia sa este de părere că proprietăţile polistirenului trebuie demonstrate prin cercetări şi rapoarte independente, pe lângă testele efectuate de producători asupra propriilor produse. "Lumea s-a grăbit cu polistirenul şi acum se pare că a devenit singura soluţie. Nu este chiar aşa de simplu cu generalizarea unui material. Dincolo de reabilitarea termică, clădirile au anumite proporţii, o anumită natură, ori aplicarea polistirenului tratează superficial arhitectura, o denaturează. Invazia polistirenului anulează arhitectura! În multe cazuri arhitectura a fost complet acoperită de polistiren. Şi nu mă refer doar la clădirile monument istoric, unde indiscutabil nu se poate aplica, orice clădire are arhitectura sa. Clădirile sunt diferite, din epoci diferite, au calităţi diferite. Ori reabilitarea termică a devenit sinonimă cu polistirenul pentru că este soluţia mai ieftină", subliniază arhitectul Şerban Ţigănaş.

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, a afirmat disponibilitatea organizaţiei pe care o prezidează pentru a purta discuţii pe această temă cu actorii din piaţa de profil.

Reabilitarea termică trebuie să aibă în vedere toate soluţiile tehnice, nu doar polistirenul

Programul guvernamental pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe este un demers necesar. Însă, soluţiile tehnice aplicate nu ar trebui să facă abstracţie de valoarea arhitecturală a clădirilor respective, consideră arhitectul Mircea Ochinciuc, preşedintele filialei Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România.

Până în prezent, prin programul guvernamental s-a utilizat în mod discriminatoriu placarea la exterior cu polistiren, fără să fie aduse în discuţie consecinţele reabilitării termice asupra arhitecturii. "Se îngroapă în polistiren profilele de arhitectură ale clădirilor de patrimoniu, chit că sunt sau nu pe lista monumentelor istorice. Atitudinea trebuie să fie de protecţie a fondului locuit, de respect a arhitecturii şi a confortului din clădirile supuse termoizolării şi mai ales nu se poate extinde procedura împachetării cu polisitiren la construcţiile de patrimoniu sau la monumente istorice. Există alternative pentru construcţii, nu numai cu polistiren şi nu doar prin aplicarea la exterior", subliniază domnul Ochinciuc. Dacă totuşi se doreşte aplicarea polistirenului la o clădire de patrimoniu, intervenţia se poate realiza la interior, cu soluţii deja cunoscute şi nu pe faţade.

Serviciile de specialitate din primării însărcinate cu organizarea licitaţiilor publice ar trebui să permită, prin caietele de sarcini, alegerea unor variante tehnice pentru reabilitarea termică a clădirilor, nu strict prin anveloparea în polistiren; impunerea preţului ca unic criteriu de alegere a condus la soluţii ieftine dar de slabă calitate, subliniază domnul Ochinciuc.

În opinia preşedintele OAR Bucureşti, ar fi necesar ca producătorii de polistiren să pună la dispoziţia arhitecţilor studii şi buletine de analiză care să ateste în mod cert proprietăţile atribuite polistirenului: că este biodegradabil, ignifug, că permite ventilarea zidurilor, etc.

Pe de altă parte, sunt necesare garanţii din partea constructorilor că polistirenul este bine pus în operă şi că rezistă în timp. Practica subcontractării lucrărilor de reabilitare termică către firme cu personal fără calificare, nu este în măsură să asigure calitatea execuţiei. Calitatea trebuie confirmată de un proces verbal impecabil la recepţia lucrărilor, atrage atenţia arhitectul Mircea Ochinciuc.

În prezent, atunci când se propun soluţii de reabilitare termică a clădirilor de către auditorii energetici, specialişti în termotehnică, fie că sunt ingineri instalatori sau energeticieni, punctul de vedere profesional oferit de arhitecţi este ignorat, dar li se reproşează calitatea rezultatelor finale, reclamă preşedintele OAR Bucureşti.

OAR Bucureşti a propus măsuri pentru îmbunătăţirea programului de reabilitare termică

La începutul anului 2012, OAR Bucureşti a avut iniţiativa de a înainta Ministerului Dezvoltării Regionale şi tuturor primăriilor din capitală o propunere vizând implementarea unui program pentru soluţionarea problematicii deschise de rezultatele reabilitării termice din Bucureşti.

Pe latura de informare, programul propunea o serie de măsuri specifice: organizarea unei dezbateri generale la care să participe primăriile, ministerele, asociaţiile profesionale şi societatea civilă, dublată de organizarea unei dezbateri profesionale cu arhitecţi, ingineri şi reprezentaţi ai administraţiei locale.

De asemenea, OAR Bucureşti a mai propus redactarea unui ghid de reabilitare termică, reevaluarea cursurilor existente pentru specializare în audit energetic, respectiv completarea acestor cursuri acolo unde au apărut date şi soluţii noi, precum şi introducerea unui probe, la atestarea auditorilor, care să includă cunoştinţe referitoare la elemente şi componente de arhitectură ale faţadelor.

Din punct de vedere legislativ, OAR Bucureşti a solicitat promovarea şi completarea legislaţiei existente cu măsuri de protecţie mai precise şi mai stricte cu privire la intervenţiile asupra clădirilor din zonele protejate, de valoare deosebită sau cu statut de monument şi, nu în ultimul rând, stabilirea de sancţiuni ale abaterilor de la calitatea execuţiei.

Chiar dacă aceste măsuri sunt prevăzute în legislaţia actuală, ele rămân doar pe hârtie, Inspectoratul de Stat în Construcţii ignorându-le.

De asemenea, arhitectul ar fi trebuit să aibă în fapt şi nu numai formal, controlul şi coordonarea tuturor specialiştilor implicaţi în reabilitarea termică a clădirilor.

Referitor la procesul propriu-zis de reabilitare termică, arhitecţii din Bucureşti doresc impunerea obligativităţii de întocmire a unei fişe energetice pentru fiecare clădire în parte dintr-un ansamblu câştigat la licitaţie pentru reabilitare, în funcţie de stilul de arhitectură, de context, condiţii climatice, orientări, etc.

În paralel, sunt dezirabile şi măsurile de modernizare a instalaţiilor, de etanşare a anvelopei, pentru reducerea consumului energetic, în spiritul scăderii preţurilor de întreţinere.

În cazul clădirilor din zone protejate, arhitecţii solicită o atitudine de real respect faţă de arhitectura clădirilor, prin soluţii cu minimum de termoizolări exterioare în favoarea celor de la interior.

În privinţa componentei de control, arhitecţii au mai propus monitorizarea lucrărilor în curs, inclusiv prin desemnarea unei persoane pentru control din cadrul primăriei.

Propunerea OAR Bucureşti, nu a generat însă reacţii din partea Ministerului, înregistrând doar parţial susţinerea unor primari din capitală, menţionează domnul Ochinciuc.

Ştirile zilei

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Piaţa Imobiliară

Proiecte

Amenajări

Smart City

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Investiţii

Perspective