Primăvara ne scoate în grădină

Lucrările de primăvară din grădină încep întotdeauna toamna, spun specialiştii de la Praktiker. Aceştia ne explică faptul că, printre activităţile pe care ar fi trebuit să le bifăm deja se numără pregătirea compostului - îngrăşământ natural realizat din frunze şi alte resturi vegetale, desfundarea terenului şi fertilizarea gazonului. "Din februarie, cu grebla în mână, poţi trece din nou la treabă", scriu specialiştii pe site-ul Praktiker, completând: "Când, la început de primăvară, pieţele şi supermarketurile sunt invadate de plicuri cu seminţe de tot soiul, pare că ştim ce avem de făcut în grădină. Dacă ar fi, însă, atât de simplu, ce farmec ar mai avea grădinăritul?

După ce, în toamnă, am realizat deja unele pregătiri care să ne uşureze munca odată cu topirea zăpezilor şi de care depinde cât de roditoare va fi grădina în noul an, luna februarie trebuie să ne găsească din nou printre alei. Cel puţin în teorie, pentru că vremea are şi ea un cuvânt de spus".

Primul pas este adunarea resturilor vegetale şi a gunoaielor, în vederea aplicării îngrăşământului, dar şi pentru că nici grădina, nici curtea nu arată tocmai îngrijite la final de iarnă, ne sfătuiesc sursele citate. Acestea arată că pasul al doilea este pregătirea uneltelor şi realizarea de reparaţii acolo unde este cazul.

Iată tot ce este de făcut în grădină, dar şi în curte, conform celor de la Praktiker, înainte să trecem la plantarea răsadurilor de legume, a florilor şi arborilor:

"1. Verifică starea uneltelor pentru grădinărit, fie că este vorba des­pre scule electrice sau de mână. Curăţă, repară, ascute, în cazul uneltelor care nu sunt în cea mai bună stare.

2. Realizează un plan a ceea ce îţi doreşti de la grădina ta, anul acesta. Poate că vrei să adaugi câteva plante noi, dar nu ştii încă dacă le poţi oferi cele mai bune condiţii sau unde le vei găsi un loc. Schiţează pe foaie câteva posibile variante de reorganizare a grădinii şi documentează-te, în acelaşi timp, referitor la cerinţele plantelor: regimul de apă, de fertilizare etc.

3. Curtea ar putea avea, la rândul ei, nevoie de o reorganizare, dacă plănuieşti să plantezi arbori, gazon, sau să o pavezi cu piatră naturală. De reparaţii pot avea nevoie şi aleile.

4. Verifică rezervele de sfoară pentru legat, starea gardurilor şi a aracilor pe care îi foloseşti, de obicei, pentru susţinerea plantelor şi repară sau înlocuieşte acolo unde este necesar. O variantă de luat în calcul o reprezintă aracii îmbrăcăţi în PVC, folosiţi ca suport în pomicultură, viticultură sau agricultură.

5. Verificările trebuie să aibă în vedere şi sistemele de irigaţii (de exemplu, pentru gazon), sistemul de drenare şi colectare a apei de ploaie, starea robinetelor din curte.

6. Traseele electrice şi corpurile de iluminat pentru exterior pot avea, de asemenea, probleme după trecerea iernii. Verifică inclusiv starea stâlpilor de iluminat decorativi.

7. Greblează depozitele de pietriş adunate peste iarnă, în aşa fel încât iarba sau gazonul să poată absorbi doza necesară de nutrienţi şi îndepărtează şi ultimele resturi vegetale (frunze, uscături).

8. Inventariază ghivecele şi suplimentează numărul, dacă este necesar. Acelaşi sfat este valabil în cazul furtunurilor şi stropitorilor".

Specialiştii citaţi ne sfătuiesc să avem un furtun de grădină robust, dar simplu de mânuit, suficient de lung cât să ajungă în locurile greu accesibile, cu diametru mare şi un cuplaj din metal sau plastic întărit.

Ce facem primăvara în grădina de legume şi în livadă

După parcurgerea paşilor de mai sus, putem trece la lucrările agricole, conform specialiştilor de la Praktiker. Lucrările încep cu alegerea seminţelor pentru grădina de legume şi a arborilor sau arbuştilor pe care ni-i dorim în grădină.

"Mărul, prunul sau caisul sunt pomi fructiferi care se descurcă bine în diferite zone, caisul şi piersicul fiind însă mai dificil de cultivat în nordul ţării. Gardul viu este, de asemenea, o opţiune de luat în calcul, cel cu creştere rapidă (tuia sau buxus) neavând nevoie de construcţie de la zero, ci mai degrabă de o întreţinere atentă.

În ceea ce priveşte răsadurile de legume, poţi planta aproape orice, cu condiţia să asiguri condiţiile necesare dezvoltării plantelor, în­cepând cu administrarea îngră­şămintelor", potrivit surselor citate.

După curăţarea grădinii de uscături, presupunând că deja am realizat o arătură, în toamnă, primele lucrări pe care le avem de făcut după topirea zăpezii sunt afânarea şi nivelarea solului, urmate de aplicarea îngrăşământului. Pământul din grădină poate fi fertilizat cu muşchi de turbă sau compost (amestec de resturi vegetale care fermentează lent şi oferă solului o doză de nutrienţi necesară) ori cu clasicul gunoi de grajd procesat.

Şi în livadă trebuie să adaugăm fertilizant, la rădăcina pomilor, după ce am săpat pământul din jur. Primăvara, înainte de înflorire, este şi momentul tăierilor crengilor pomilor fructiferi, pentru formarea coroanei şi stimularea formării rodului, şi al aplicării tratamentelor fitosanitare, care previn sau ameliorează bolile provocate de dăunători. Dacă avem de transplantat pomi şi arbuşti şi de îndeşit gardul viu, atunci acum este momentul să facem aceste lucruri.

În cazul răsadurilor de legume, plantarea se face după pregătirea seminţelor şi săparea cuiburilor pe rânduri, distanţa dintre acestea ţînând cont de cerinţele fiecărei plante şi de spaţiul disponibil. Ce înseamnă pregătirea seminţelor? Seminţele care vor fi plantate se pun la încolţit într-un vas cu apă, la temperatura camerei, procedeu care trebuie să ne arate care dintre acestea vor da legume şi care nu.

Lunile martie-aprilie reprezintă perioada ideală pentru sădire, în cazul celor mai multe plante, însă unele soiuri, cum ar fi cele de salată, pot fi însămânţate de mai multe ori pe an.

Dacă la final de februarie şi început de martie, se plantează pătrunjelul, mărarul, leuşteanul, morcovul, ceapa, usturoiul, ridichile de lună, spanacul, salata verde, iar în a doua jumătate a lunii martie se poate începe plantarea cartofilor şi a verzei timpurii, din aprilie plantăm dovleceii, răsadurile de roşii şi ardei, soiurile de varză, pepenii, iar spre finalul lunii, fasolea, sfecla roşie şi castraveţii.

Dacă au apărut multe fire într-un singur cuib, la câteva zile după plantare vom rări plantele, păs­trând întotdeauna firele mai viguroase.

Dacă avem plantată viţă-de-vie din anii anteriori, primăvara este momentul pentru dezgropare, muşuroire şi tăierea altoiului.

Lucrările de primăvară din grădina de flori

Şi grădina de flori necesită, primăvara, administrarea de îngrăşăminte. Unele se găsesc în comerţ, însă trebuie să ştim că, pe lângă compost, îngrăşăminte naturale sunt şi apa în care au fiert legumele, răcită, cenuşa rezultată din arderea lemnului sau cojile de banană, potrivit specialiştilor de la Praktiker.

Dacă terenul este slab drenat şi cantitatea mare de apă rezultată în urmă ploilor sufocă plantele, este necesar un canal de scurgere sau umplerea spaţiului cu pământ suplimentar.

Tot primăvara trebuie îndepărtat stratul de mulci apărut peste iarnă pe suprafaţa florilor, însă treptat, pentru că acesta este un strat protector, iar vremea poate fi încă mult timp capricioas, ne mai sfătuiesc sursele citate. Acestea subliniază că este necesară înlăturarea buruienilor din jurul florilor plantate în grădină sau în ghivece.

Specialiştii de la Praktiker menţionează că, în această perioadă, trebuie verificat nivelul pH-ului solului, cu ajutorul unui kit de tes­tare (hârtie de pH şi puţină apă distilată). Valorile ideale, de care depinde longevitatea plantelor, sunt cuprinse între 6 şi 7. PH-ul poate fi echilibrat prin metode naturale - aplicarea de compost, rumeguş sau muşchi de turbă ducând la scăderea acestuia, iar cenuşa rezultată din arderea lemnului ajută la creşterea nivelului pH-ului.

În grădina de flori, primăvara plantăm crini, dalia, begonia, irişi, gladiole. Lalelele, zambilele şi narcisele se plantează toamna, din septembrie până în noiembrie.

Tot în această perioadă este momentul să tundem şi să stropim trandafirii, dar şi să plantăm florile care vor înflori în perioada verii. În perioada de primăvară sădim şi panseluţele, petuniile, florile de piatră, lavanda, dar şi gardul viu.

Mutarea gardului viu dintr-un loc în altul este dificilă, astfel încât trebuie să alegem locul cu grijă.