VRANCEA ESTE CEA MAI IMPORTANTĂ ZONĂ SEISMICĂ DIN ROMÂNIA Buzăul şi Vrancea au zeci de clădiri încadrate în diferite clase de risc seismic
Investiţii / 14 noiembrie 2016
Cutremurul de 5,3 grade pe scara Richter, produs în această toamnă, a readus în discuţie problema clădirilor cu bulină roşie. Verificări, analize şi discuţii aprinse au avut loc şi în cele mai apropiate judeţe de zona epicentrală, respective Vrancea şi Buzău. Aici sunt zeci de clădiri încadrate în diferite clase derisc seismic, iar sute de oameni stau cu teama că la un seism maiputernic casele s-ar putea prăbuşi peste ei. Din păcate, autorităţile nu pot face nimic pentru a repara aceste imobile, proprietate privată. Cum mulţi dintre locatarii acestor blocuri nu au posibilităţi financiare, problema pare fără rezolvare. Mai grav este că, de exemplu, la Buzău, ultimele expertize tehnice s-au făcut în urmă cu zece ani, iar acum aceste documente sunt de negăsit. În această situaţie, autorităţile buzoiene cer Guvernului ajutor financiar pentru a putea consolida blocurile cu bulină roşie.
Autorităţile buzoiene cer ajutor financiar de la Guvern
Specialiştii susţin că blocurile din Focşani sunt proiectate să reziste la un cutremur cu o magnitudine de până la 9 grade pe scara Richter
La Buzău, 44 de blocuri sunt încadrate în clasa de risc seismic 1, ceea ce înseamnă că pot suferi avarii în momentul unei mişcări telurice însemnate.
O mie de oameni trăiesc cu teama că la un cutremur mai mare casa li se poate prăbuşi, iar ei ar putea fi prinşi sub dărâmături. În general, vorbim de imobile construite în anii 60, cu materiale de construcţii extrem de slabe calitativ. Blocurile cu bulină roşie sunt repartizate în mai multe cartiere din oraş, inclusiv în centrul municipiului Buzău.
Autorităţile au analizat situaţia şi au ajuns la concluzia că, pentru moment, nu pot face nimic.
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat: "Am analizat situaţia acestor blocuri împreună şi cu departamentul juridic şi am ajuns la concluzia că nu putem face mai nimic pentru aceste clădiri. În primul rând este zonă privată şi în al doilea rând nu există legislaţie şi la nivel naţional nu s-au dat niciodată bani pentru astfel de clădiri. Situaţia este dificilă pentru că aceşti oameni nu au bani să reabiliteze aceste blocuri. Sunt peste o mie de buzoieni care trăiesc cu această frică. O să facem încercări la Guvern să solicităm Guvernului să poată veni cel puţin în cofinanţare pentru a salva aceste blocuri".
Cu toate acestea, specialiştii în structurile de rezistenţă dau asigurări că aceste imobile din municipiul Buzău pot rezista şi unui cutremur ca cel înregistrat în 1977.
Aceştia susţin că aceste blocuri nu se vor prăbuşi, dar, în cazul unui seism puternic, vor înregistra avarii însemnate, cu riscul ca ele să nu mai poată fi locuite niciodată. Viorel Constantinescu, specialist în structuri de rezistenţă, precizează:
"Nu se va prăbuşi nici un bloc din Buzău la un eventual cutremur foarte sever cum a fost cel din 1977, dar vom înregistra avarii, vor fi apartamente care nu vor mai putea fi locuite şi atunci unde duci acei oameni, de aceea nu putem aştepta".
Nici fonduri europene nu pot fi atrase
Soluţia oferită de specialiştii în structurile de rezistenţă care au expertizat clădirile cu risc seismic din Buzău ar fi atragerea fondurilor europene cu care să poată fi reabilitate toate aceste blocuri. Din păcate, nici acest lucru nu este posibil, cel puţin pentru moment. Şi asta pentru că, pentru a obţine finanţare europeană, este nevoie de expertizele tehnice realizate în anii 90. Aceste studii însă sunt de negăsit, iar descoperirea a fost făcută abia acum, când la Primăria Municipiului Buzău a venit un nou edil şef. În această situaţie, primul pas spre rezolvarea acestei probleme ar fi o reexpertizare a clădirilor.
Blocurile din Focşani, rezistente la un cutremur de 9 grade
În Focşani, sute de oameni trăiesc în clădiri încadrate în diferite clase de risc seismic. Cele mai multe sunt imobile construite înainte de 1977, când erau alte reguli de proiectare. Însă nici aici nu sunt pericole de prăbuşire. Specialiştii susţin că, în cazul unui cutremur mai mic de şase grade pe scara Richter, pot apărea fisuri în pereţi, poate cădea tencuiala, fără însă ca viaţa locatarilor să fie pusă în pericol.
"Una este să îţi cadă un pahar de pe masă, să se dărâme o mobilă şi alta este să vorbim de avarii structurale. Noi, ca ingineri constructori vorbim de cutremure importante atunci când un seism poate provoca avarii clădirilor, fisuri sau degradări structurale şi chiar ale elementelor nestructurale. Treaba asta se întâmplă pentru zona Vrancea, de regulă, când cutremurul are o magnitudine peste şase", a explicat prof. Dr. Ing Dan Lungu, profesor la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, specialist în siguranţa structurilor de rezistenţă.
Blocurile din Focşani sunt proiectate să reziste la un cutremur cu o magnitudine de până la 9 grade pe scara Richter. Asta dacă este un seism tipic pentru zona Vrancea, adică să se producă la o adâncime mare, cu efecte la distanţe mari.
Ce spun specialiştii?
Cutremurele specifice zonei Vrancea se produc la adâncimi mari, iar unda de şoc propagată produce efecte devastatoare la distanţe mari. Teoria este susţinută şi de ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului, în timpul celor mai mari cutremure înregistate în ţară. De exemplu, după cel din 4 martie 1977, pagubele înregistrate în Vrancea au fost minore în comparaţie cu cele înregistrate la sute de kilometri distanţă, de exemplu în Bucureşti sau în alte oraşe din ţară, unde au murit oameni şi s-au dărâmat clădiri. Specialiştii din construcţii spun că, în zona epicentrală, vor avea de suferit doar clădirile încadrate în diferite clase de risc seismic, însă în niciun caz la un cutremur mai mic de 6 grade pe scara Richter.
Mai mult decât atât, anul 1977 a fost un an de cotitură pentru construcţii. După cutremurul din luna martie a acelui an au apărut noi reguli de proiectare, construcţii şi autorizare care sunt respectate cu sfinţenie în toaţă ţara, nu doar în zona seismică Vrancea, sau judeţele învecinate. De exemplu, la Focşani, blocurile au fost construite astfel încât să suporte o acceleraţie gravitaţională de trei ori mai mare decât în Bucureşti.
Prof. Dr. Ing Dan Lungu, profesor la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, specilist în siguranţa structurilor de rezistenţă, a declarat:
"În principiu, clădirile din zona epicentrale sunt expuse la acceleraţii sensibil mai mari decât casele din zonele depărtate, cu observaţia, însă, că ele au fost făcute după norme acceptabile. Nu văd un pericol foarte mare. Mai cu seamă, aşa cum s-a văzut şi în 1986, 1990 şi 1977 marile dezastre de locuire n-au fost în zonele Vrancea, Buzău. Zona rămane cu accelaraţiile maxime din România, să fie bine înţeles, numai că, aceste accelaraţii au fost preluate parţial de codurile pe baza cărora s-au făcut casele".
Ultimul cutremur mare produs în România a avut magnitudine de 5,3 grade pe scara Richter. Seismul nu a produs victime sau pagube materiale, însă a fost suficient de mare cât să producă panică printre români.
