Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2020
Abonament gratuit

ADVERTORIALCCIB premiază managementul performant

F.A. Companii /

Prof. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Bucureştiului (CCIB)

Prof. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Bucureştiului (CCIB)

Interviu cu prof. dr ing. Sorin Dimitriu, preşedintele CCIB

Reporter: Ce deosebeşte cea de-a XVIII- ediţie a Topului firmelor bucureştene de manifestările precedente?

Sorin Dimitriu: Ca la orice Top, şi ediţia "de majorat" a Topului firmelor din Capitală are două componente, una de continuitate şi cealaltă de noutăţi. Nu ar avea nici o relevanţă un Top alcătuit numai din noutăţi, care în fiecare an ar opera cu o altă metodologie, pentru că nu ar reflecta în nici un fel evoluţia mediului de afaceri, ci doar, să spunem aşa, noile idei ale unor organizatori.

Topurile organizate de Camerele de Comerţ şi Industrie regionale şi-au câştigat prestigiul tocmai pentru că ele operează cu aceleaşi criterii în toate judeţele şi în Bucureşti şi pentru că metodologia rămâne în general constantă de-a lungul anilor, deşi i se pot aduce mici îmbunătăţiri. Criteriile promovate de sistemul cameral, pentru identificarea performanţei reale, diferenţiază semnificativ TOPUL CAMERAL, prin aspectul calitativ, prin nota de elitism, care îi asigură superioritatea faţă de topurile organizate de diferite structuri înregistrate în România.

În ediţia din acest an, care se referă la rezultatele obţinute de firme în 2010, am considerat că, fiind vorba despre un an de criză, cel mai important aspect din cadrul activităţii companiilor bucureştene este un management inteligent, flexibil, inventiv. Ca atare, Topul se desfăşoară sub deviza "CCIB premiază managementul performant". Să ne aducem aminte că anul 2010, aşa cum ştim, a fost unul în care au fost adoptate reforme deosebit de ample, unele chiar dure, care au făcut dificilă supravieţuirea unui mare număr de companii. În aceste condiţii, firmele care se regăsesc acum au avut un management capabil să facă faţă unor condiţii de criză, fără ca autorităţile române să inves­tească masiv în ele, aşa cum s-a făcut în unele industrii din SUA şi din Zona Euro.

Reporter: Câte firme se găsesc anul acesta în Top?

Sorin Dimitriu: Sunt 3898 de firme, din 127.405 care au depus bilanţul şi 26.872, care au întrunit criteriile de eligibilitate. Laureaţii Topului au fost stabiliţi conform unei metodologii complexe, care a îmbinat criterii capabile să eviden­ţieze, asa cum spuneam, manage­mentul performant, ceea ce face ca punctaje mari să fie acordate atât pentru cifra de afaceri sau rata profitului obţinut, cât şi pentru criterii care arată eficienţa utilizării resurselor umane, eficienţa utilizării capitalului angajat sau a efortului de dezvoltare, făcut în condiţii în care creditul aproape că nu a mai fost o opţiune. Firmele premiate au manageri care au ştiut că în afaceri nu poţi reuşi fără să rişti, dar au avut capacitatea de a discerne amploarea riscurilor pe care firmele lor şi le pot asuma.

Companiile laureate au fost împărţite pe şase domenii de activitate, care sunt aceleaşi în toată ţara şi se vor regăsi şi în Topul la nivel naţional, în care nu mă îndoiesc că vor apărea şi numeroase firme bucureştene, ca şi la ediţiile precedente. Interesant este că situaţia statistică pe cele şase domenii ale Topului (agricultură, pescuit, piscicultură; cercetare - dezvoltare şi high tech; industrie; construcţii; servicii; comerţ - turism) reflectă, prin numărul de premianţi, evoluţia pe ramurile economiei naţionale care au reuşit să înregistreze creştere economică.

Astfel, în industrie, avem 1024 de firme laureate, urmată de comerţ -turism, cu 740 de firme premiate, după care urmează cercetare, dezvoltare, high tech, cu 368 de societăţi, din construcţii avem 239 de premianţi şi din agricultură, pescuit şi piscicultură, 75.

Am lăsat intenţionat la sfârşit domeniul cu cel mai mare număr de laureaţi, respectiv servicii, de unde provin 1452 de firme.

Să mai spunem că în cadrul fiecărui domeniu, firmele sunt împărţite pe categorii, în funcţie de mărime, respectiv între­prinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi. Şi aici, este grăitor să subliniem că numărul IMM-urilor laureate, fără a include aici şi micro­între­prinderile, se ridică la 2002, din cele 3898 din Top.

Tot ca un element de continuitate, amintim că, pentru al XI-lea an consecutiv, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) premiază capacitatea de inovare a oamenilor de afaceri bucu­reşteni cu Trofeul creativităţii, ce va fi decernat în baza datelor de la OSIM.

În sfârşit, dar nu în cele din urmă, o surpriză a ediţiei din acest an este faptul că, în baza deciziei Colegiului CCIB, Trofeul Hermes va fi oferit M.S. Regelui Mihai I de România, ca omagiu adus contribuţiei Casei Regale a României la modernizarea şi consolidarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, precum şi cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani de către M.S. Regele Mihai.

Reporter: Care sunt semnalele pe care le-aţi perceput din partea mediului de afaceri în ceea ce priveşte derularea afacerilor în acest an şi perspectivele pentru 2012 ?

Sorin Dimitriu: Aş spune că există mai multe tipuri de semnale pe care le-am receptat de la oamenii de afaceri în 2011. Unele ţin de ceea ce în armată se numeşte "moralul trupelor", care este un element esenţial pentru câştigarea oricărei bătălii. La nivelul oamenilor de afaceri (şi aceasta nu numai în România) a existat o anumită incertitudine, care a fost cea mai vizibilă în fluctuaţiile Bursei, dar nu numai. Pentru a investi, oamenii de afaceri au nevoie de stabilitate legislativă şi de o atmosferă de încredere, care au lipsit în 2010 şi 2011.

În domeniul factorilor concreţi, palpabili, oamenii de afaceri s-au bucurat de modificarea Codului Muncii, dar aşteaptă reducerea fiscalităţii pe muncă, cer transparenţă şi stabilirea unor priorităţi în domeniul investiţiilor publice, plata la timp a facturilor în contractele cu statul şi, o doleanţă mai veche, respectiv plata TVA la încasare, nu la facturare. De asemenea, in­vestitorii aşteaptă aplicarea reglementărilor privind parte­neriatul public-privat.

Reporter: Având în vedere schimbările generate de criza economică internaţională, care au fost activităţile care au suscitat interesul oamenilor de afaceri din Bucureşti şi care sunt cele care nu mai sunt atractive?

Sorin Dimitriu: În condiţiile generate de criză, în special de reducerea semnificativă a investiţiilor străine, oamenii de afaceri urmează, aşa cum este firesc, cererea.

Aşa cum spuneam, investiţiile străine scad, iar cele guvernamentale sunt adesea nejudicioase. Se vorbeşte acum despre existenţa a 40.000 de proiecte publice, unele începute încă înainte de 1989, iar stabilirea de priorităţi pentru investiţii şi dirijarea acestora către domenii ca transporturile, eficienţa energetică, energia verde, inclusiv industria alimentară, suscită un mare interes din partea oamenilor de afaceri, amatori să lucreze în aceste sectoare, dacă investiţiile publice au şi vreo şansă să se finalizeze şi să producă locuri de muncă şi profit.

Desigur, în condiţiile în care creditul este tot mai greu de obţinut, oamenii de afaceri bucureşteni îşi îndreaptă atenţia spre fondurile europene, care să poată constitui o sursă de finanţare pentru activităţile lor şi, astfel, să poată contribui la relansarea afacerilor.

Reporter: Schimbările din piaţă au generat şi modificări în activitatea/serviciile CCIB? În ce constau acestea?

Sorin Dimitriu: Rolul nostru, ca de altfel al oricărei camere de comerţ, este acela de a veni în sprijinul membrilor noştri şi al întregii comunităţi de afaceri.

Una dintre acestea este, evident, utilizarea fondurilor europene. Astfel, în următorii doi ani, în cadrul proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane pe care le derulăm - în calitate de solicitant sau partener - organizăm, gratuit, cursuri extrem de variate, precum: cursuri de calificare în meseriile de ospătar, bucătar, administrator pensiune turistică, în cadrul proiectului "O calificare în turism - o şansă pentru o slujbă mai bună"; cursuri specializate autorizate în domeniul automaticii şi managementului cunoştinţelor pentru 2.000 de persoane, dintre care 200 de întreprinzători şi manageri şi 1.800 de angajaţi, în cadrul proiectului ComHighTech; cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale, cu accent pe managementul afacerilor, pentru 360 de persoane din mediul rural ocupate în agricultura de subzistenţă, persoane în căutarea unui loc de muncă şi şomeri, în cadrul proiectului "Creează-ţi propriul loc de muncă".

Oferim, de asemenea, cursuri de calificare şi recalificare în meseria de electrician constructor pentru 384 persoane, în cadrul proiectului Electricform, cursuri de calificare în meseriile carmangier, măcelar etc pentru 450 de persoane în cadrul proiectului "Calificarea şi orientarea profesională a angajaţilor din industria cărnii"; cursuri de calificare în meseriile brutar, brutar-patiser, comerciant -vânzator mărfuri alimentare, lucrător în morărit şi panificaţie pentru 300 persoane în cadrul proiectului "Calificarea şi orientarea profesională a angajaţilor din industria panificaţiei", ceea ce contribuie la realizarea unei forţe de muncă bine calificate exact în domeniile prioritare menţionate mai sus.

Reporter: Ce recomandaţi oamenilor de afaceri în perspectiva unui an 2012, în care se prefigurează accentuarea crizei internaţionale?

Sorin Dimitriu: Guvernul ne invită la prudenţă, deşi nu ştiu cum am putea noi, oamenii de afaceri să fim prudenţi. Eu, personal, i-aş invita pe oamenii de afaceri să utilizeze, în mai mare măsură, oportunităţile create de CCIB pentru diversificarea pieţelor de desfacere, în special în acele ţări care nu aparţin UE.

Pentru a consolida încrederea în mediul de afaceri românesc, dar şi pentru a promova produsele şi serviciile româneşti în străinătate, a sprijini firmele româneşti, îndeosebi IMM-uri care doresc să-şi extindă activitatea şi a ajuta potenţialii investitori să "descopere" România, CCIB a deschis sau are în vedere deschiderea unor reprezentanţe în străinătate, dublate de expoziţii permanente pe pieţe cu potenţial - Sharjah (Emiratele Arabe Unite), Tirana (Albania) şi Beijing (Republica Populară Chineză).

Nu în ultimul rând, derulăm un program de acţiuni ce vizează apropierea cercetării de mediul economic. Unul dintre cele mai importante evenimente din acest program a fost conferinţa de promovare a unui parteneriat internaţional în domeniul aeronautic pentru realizarea unei aeronave de transport aerian regional de nouă generaţie, proiect iniţiat de INCAS - Institutul Naţional de Cercetări Aero­spaţiale "Elie Carafoli" din Bucureşti, împreună cu DLR - Deutsches Zentrum für Luft- und Raumfahrt e.V. (German Aerospace Center).

Ştirile zilei

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Locuinţe

Piaţa Imobiliară

Proiecte

Amenajări

Smart City

Materiale

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Investiţii

Perspective

Consilier

Companii

Internaţional