Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 2 / 2021
Abonament gratuit

Clădirile din RomâniaStrategia destinată îmbunătăţirii performanţelor energetice

F.A. Consilier /

Strategia destinată îmbunătăţirii performanţelor energetice
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Şerban Danciu, Task Force Manager BPIE România

    Metodologia costului optim, cerută de reglementarea 244/2012 şi care se aplică începând cu 9 iulie a.c. pentru toate lucrările de îmbunătăţire a performanţelor energetice a clădirilor,depinde de scenariile economice aferente statului membru.

    Pentru a arăta acest lucru vom porni de la două cazuri de state membre ale Uniunii Europene, Austria şi Polonia.

    În figura 1 sunt prezentate mai multe variante constructive ale unei clădiri multi familiale din Austria,unde V1 reprezintă situaţia definită în legislaţia austriacă pentru cerinţele minimale, iar V5 cea apropiată de casa pasivă. Exemplul este cu încălzire centrală şi izolaţie cu polistiren expandat, apropiindu-se de situaţia întâlnită des în România.

    Se poate vorbi despre patru scenarii în concordanţă cu Ghidul de aplicare a reglementării 244/2012. Primul, cel de bază, este recomandat de comisie, iar celelalte reprezintă diferite situaţii în care luăm în considerare rata de creştere anuală a preţului energiei, rata anuală de actualizare ce reflectă costurile finanţării excluzându-se inflaţia şi costul penalizator al toCO2eq.(cum se reflectă în Reg.244/2012).

    În analiza noastră, pentru a raporta concluziile din exemplu austriac la condiţiile din România vom lua în considerare raportul dintre ritmul de creştere al preţului energiei şi al ratei de actualizare asupra deciziei de stabilire a obiectivelor unei eventuale strategii.

    În condiţiile scenariului de bază observăm conform figurii 2 că varianta corespunzătoare costului optim este o variantă intermediară în care cerinţele energetice sunt mai apropiate faţă de cele minime stabilite în legislaţia naţională austriacă decât faţă de cerinţele casei pasive. Să reţinem că acest lucru se întâmplă la o rată de actualizare de 3% şi o rată de creştere a preţului energiei de 2,8%/an.

    Pentru susţinătorii folosirii surselor regenerabile se observă în figura 3 că obţinem acelaşi efect economic în cazul folosirii energiei solare pentru încălzire dar la nivele de energie mult mai mici. Trebuie ţinut cont de faptul că Austria este mai puţin însorită decât România.

    Şi acum să vedem (figura 7) cum cele patru scenarii luate în considerare influenţează alegerea variantei optime.

    Observăm că pe măsură ce ritmul de creştere al preţului energiei este mai mare decât rata de actualizare, soluţiile optime se apropie de casa pasivă. În cazul invers putem deduce că cerinţele corespunzătoare costului optim vor fi apropiate de cerinţele minime stabilite de legislaţie, adică conceptul de "clădire aproape zero energie" va fi definit mai apropiat de actualele standarde.

    În România, rata de actualizare se estimează a fi de 4%/an, iar ritmul de creştere al preţului energiei se preconizează a fi masiv până în 2018, iar apoi să stagneze. În orice caz, se prevede un ritm mediu de creştere de 3%/an până în 2030.

    Cert este însă că mediul economic în România va fi mai puţin optimist decât în Austria.

    În concluzie, este necesară în stabilirea cerinţelor pentru "clădiri aproape zero energie" o abordare prudentă (mai apropiată de varianta cerinţelor minime energetice actuale decât de casa pasivă). La fel şi pentru strategia de reabilitare termică a clădirilor existente.

    Aceeaşi analiză aplicată la o casă unifamilială din Polonia confirmă concluziile desprinse din exemplu austriac. Interesant că prin aplicarea metodologiei costului optim se observă că în cazul folosirii gazului pentru încălzire se pot obţine cele mai mari economii faţă de cerinţele minime actuale în condiţiile de rată creştere gaz 6 % şi rată actualizare 3% (condiţii din Polonia). Nu putem ignora şi rezultatele bune în cazul încălzirii cu peleţi ce se desprind din figura 4.

    Ţinând cont că o altă prioritate ce derivă din cerinţele europene este strategia de reabilitare termică a clădirilor existente, ne vom referi la câteva argumente ce susţin implementarea în statele membre, implicit în România, a unui program naţional destinat acestui obiectiv.

    În figura 5 se prezintă potenţialul de economie la nivel european exprimat în GtCO2eq, funcţie de valoarea penalizatoare stabilită de Comisie, la diferite surse de poluare. Se observă potenţialul la clădiri până în 2030,iar acest lucru poate sta la baza cerinţei ca parte însemnată din sumele rezultate din vânzarea AAU-rilor să fie dedicată clădirilor. (Sursa: Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice)

    În figura 6 se prezintă costul anual cu energia în diferite ţări raportat la venitul mediu lunar. Între paranteze aveţi aceste valori cu menţiunea că pentru România coeficientul este peste 2 şi arată necesitatea imediată de reducere a ponderii costurilor energetice faţă de venitul mediu din România (Sursa Eurostat: albastru- electricitate, portocaliu-gaz, galben- petrol, gaz lich.-verde, alt.-bleu).

    La nivel european, pentru subvenţii în domeniu sunt destinaţi cca.27 miliarde euro la un necesar estimat de 1000 miliarde euro, în perioada 2014-2020.

    În România avem preconizaţi cca. 2 miliarde Euro din 10 miliarde Euro necesari. De aici trebuie să identificăm soluţii ce trebuie să implice alte surse de finanţare care obligatoriu să fie adecvate şi României. De exemplu, o schemă de finanţare din Polonia pentru măsuri constructive alocate renovării termice ale clădirilor, presupune participarea băncilor comerciale prin credite alături de subvenţionarea prin fonduri structurale a lucrărilor de renovare termică a clădirilor. Important este că supravegherea schemei se realizează, alături de auditorii energetici, cu banca echivalentă CEC-ului din Polonia. Subvenţia se acordă numai şi numai după ce auditorii energetici confirmă efectul scăderii consumului energetic. Recomandarea folosirii acestei scheme pentru reabilitarea termică a clădirilor publice este dată şi de rezultatele acesteia.

    S-au atras investiţii prin această schemă, în special în ultima perioadă, la echivalentul a peste 7 miliarde euro/an.

    Iar pentru măsuri legate de îmbunătăţirea instalaţiilor clădirilor publice, modelul din Republica Cehă, respectiv folosirea contractelor de performanţă energetică.

    Pentru exemplificarea combinaţiei acestor două soluţii avem o şcoală din Praga reabilitată cu rezultatele ce confirmă termenul de recuperare de până la şapte ani ai investiţiei (figura 7).

    Sub aceste considerente propunerea pentru clădirile publice este cea din figura 8, iar pentru clădirile rezidenţiale îmbunătăţirea lui OUG 63/2012 ce permite folosirea subvenţiilor din fonduri europene în combinaţie cu resursele proprietarilor şi/sau primăriilor.\

    Propunerea pentru România în cazul clădirilor publice

    Combinaţia între sursele de finanţare după cum urmează:

    1. Pentru modernizarea echipamentelor tehnologice ale clădirilor publice folosirea contractelor de performanţă energetică

    - Durata recuperare investiţie: 4-10 ani

    2. Pentru măsuri din domeniul constructiilor folosirea fondurilor structurale pentru acordare subvenţii

    - Durata recuperare investiţie (fără subvenţii): 15 ani

    În condiţia combinării celor două soluţii participarea proprie a investitorului (autoritatea publică) poate fi sub 20%

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Licitaţii

    Bursa Construcţiilor 2 / 2021

    Câştigătorii licitaţiilor deschise organizate pentru lucrări din fonduri publice

    Investiţii

    Perspective

    Legea

    Companii

    Internaţional