Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 5 / 2021
Abonament gratuit

"Cuvântul de ordine pentru următorii doi-trei ani este şi va rămâne digitalizarea"

Perspective /

"Cuvântul de ordine pentru următorii doi-trei ani este şi va rămâne digitalizarea"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    (Interviu cu Rodica Lupu, director Cluster TEC)

    Reporter: Cum s-a născut ideea creării clusterului TEC, cine sunt membrii acestuia şi ce acţiuni aţi realizat de la lansarea sa?

    Rodica Lupu: Ideea s-a născut din preocupările comune ale membrilor fondatori, care au mai colaborat de-a lungul timpului şi au căutat împreună soluţii pentru diferite provocări. Aceste preocupări vizau atât aspecte ale forţei de muncă insuficiente şi insuficient calificate din piaţa locală, dar şi aspecte legate de nevoia de digitalizare şi avans tehnologic al industriei, toate acestea fiind probleme sis­temice şi care nu pot fi rezolvate de către companii în mod individual, decât parţial sau cu costuri mult prea mari. Un cluster de inovare a apărut ca cel mai potrivit instrument pentru promovarea ideilor şi proiectelor comune ale organizaţiilor fondatoare, dat fiind faptul că, prin natura sa, un cluster de inovare are tocmai acest rol, de a reuni companii şi instituţii de cercetare-inovare, precum şi, după caz, instituţii publice şi organizaţii asociative, pentru a le permite să partajeze resurse şi să le pună în comun pentru atingerea unor obiective care le animă în egală măsură.

    Clusterul TEC are ca membri fondatori Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, UTCB - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Casa Socială a Constructorilor, zece firme din industrie, din diferite segmente ale lanţului valoric şi o firmă de consultanţă în managementul inovării şi finanţare. Între timp, s-au alăturat şi alţi parteneri sociali, companii şi univeristăţi. La momentul actual suntem 24 de organizaţii membre, dar adăugăm lunar membri noi, fără să ne grăbim în acest sens.

    De la înfiinţare, în ciuda pandemiei sau poate chiar mobilizaţi într-o anumită măsură de dificultăţile provocate, am reuşit să generăm o serie de proiecte pe termen lung, respectiv un hub de inovare digitală, realizat într-un consorţiu multi-disciplinar, care are scopul să sprijine firmele din construcţii în procesul de digitalizare, conferinţe tematice, în special pe tema digitalizării, un proiect de formare de competenţe digitale pentru angajaţii firmelor din construcţii, precum şi, în luna mai, prima conferinţă internaţională din România pe tema digitalizării în construcţii, la care am avut participanţi din mai multe ţări europene şi de peste Ocean şi o participare largă la nivel de management din companii.

    Reporter: Ce aveţi în plan pentru ca membrii clusterului TEC să fie cât mai vizibili, să-şi majoreze cota pe pieţele exis­tente, respectiv să acceseze noi pieţe?

    Rodica Lupu: Tot ceea ce facem se aşază pe două direcţii fundamentale: implicare în definirea politicilor publice şi a cadrului legislativ care să faciliteze digitalizarea în construcţii şi în special adopţia Building Information Modelling (BIM) la scară largă şi, pe de altă parte, acordarea de sprijin firmelor din construcţii pentru digitalizare şi inovare.

    Companiile din cluster sunt într-un fel în poziţie de avangardă, fiind ele însele firme inovative, care deja au făcut paşi importanţi în sensul digitalizării şi adoptării de tehnologii avansate. Astfel, membrii clusterului se vor implica direct în a sprijini alte companii, prin transfer de know-how şi facilităţi de tipul test before invest. În acelaşi timp, membrii clusterului vor dezvolta propriile proiecte de inovare, împreună cu universităţile, în mod deosebit cu Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, unul dintre membrii foarte activ implicaţi în definirea strategiei.

    Desigur, suntem preocupaţi şi de internaţionalizare, totuşi nu este o prioritate pentru membrii clusterului. Realitatea este că avem mult de lucrat în România şi relaţiile cu alte clustere, de exemplu, din alte ţări europene, sunt motivate mai ales de identificarea de tehnologii avansate de interes, de modele de business eficiente, de metode de lucru şi instrumente de management eficace, inclusiv de managementul inovării, România având mari lacune la acest capitol şi ducând lipsă de capital uman cu calificări şi experienţe relevante. Membrii clusterului îşi propun să crească organic, folosind experienţa şi reputaţia acumulate, dar şi prin inovare, fie că vorbim de dezvoltarea de noi produse sau servicii, de asimilarea de tehnologii avansate sau de inovaţie de procese de management sau chiar în modelul de business. Cuvântul de ordine pentru următorii doi-trei ani este şi va rămâne digitalizarea, care va fi şi obiectivul eforturilor noastre, dar probabil şi mijlocul prin care se vor obţine rezultate pozitive din punct de vedere economic pentru mebrii clusterului şi, cu siguranţă, pentru toţi cei ce vor alege să colaboreze cu noi pe aceste direcţii.

    Reporter: România nu se situează pe un loc bun la capitolul digitalizare în domeniul construcţiilor, faţă de partenerii săi din UE. Care consideraţi că sunt primele măsuri ce trebuie luate pentru modernizarea industriei de profil? Unde trebuie orientate investiţiile?

    Rodica Lupu: Cadrul legislativ şi digitalizarea serviciilor publice relevante reprezintă prima prioritate cu caracter general. Avem semnătură digitală şi utilizarea acesteia la capacitate maximă ar reduce mult costurile administrative şi timpul de procesare a diferitelor tipuri de documente generate pe durata ciclului de viaţă al unei investiţii. Ar fi complet perdant dacă semnătura digitală nu devine pe deplin opozabilă în întregul proces, de la proiectare la autorizare, de la contractare la recepţie. Este rolul autorităţilor să construiască arhitectura întregului sistem şi sistemul însuşi, însă este dezirabil ca acest lucru să se întâmple cu angrenarea în timp util a mediului privat, în special a celor experimentaţi, care pot sprijini procesul şi, mai ales, pot ajuta autorităţile să identifice soluţii optime. În acest sens, noi suntem dispuşi să ne implicăm, cu atât mai mult cu cât unul dintre membrii fondatori cheie ai clusterului este Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, un partener social implicat activ în dialogul cu autorităţile, ori de câte ori industria se confruntă cu provo­cări sistemice.

    În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că majoritatea statelor europene sunt avansate în definirea şi chiar implementarea unor strategii naţionale de adopţie a Building Information Modelling. În România, acest subiect nici nu se află pe agenda publică, ceea ce este o mare eroare. Nu va trece mult până când utilizarea BIM ca mediu şi metodologie de producţie, cel puţin pentru investiţiile publice, va deveni o normă europeană. Dacă nu suntem pregătiţi la acel moment, cu alte cuvinte, dacă firmele româneşti nu vor fi adoptat deja BIM în procesele de proiectare, dar şi în execuţia de lucrări, vom fi paralizaţi temporar şi iarăşi nevoiţi să improvizăm. Bineînţeles, se vor face de urgenţă investiţii pentru adaptare la cerinţe, dar acestea vor fi mai costisitoare şi mai puţin eficiente decât dacă începem de acum şi le realizăm strategic şi mai ales progresiv, folosind inclusiv oportunităţile de finanţare din fonduri europene disponibile pentru digitalizare.

    Reporter: Cum consideraţi că trebuie schimbat modelul de business pentru a răspunde nevoii de digitalizare a construcţiilor?

    Rodica Lupu: Ar fi simplu dacă s-ar putea stabili o reţetă universală de succes. În realitate, fiecare companie trebuie să parcurgă un proces de analiză a oportunităţilor, să genereze variate scenarii posibile şi să estimeze rezultatele economice ale fiecăruia pentru a decide în primul rând dacă există o oportunitate sau necesitate de a schimba modelul afacerii şi apoi pentru a configura acest model. Ceea ce este în general valabil este că orice afacere trebuie să caute să îşi rentabilizeze capabilităţile, mizând pe o cât mai mare valoare adăugată pe care să o ofere în piaţă. Digitalizarea permite creşterea valorii adăugate şi, de cele mai multe ori, simultan, asigură şi reducerea costurilor. Prin urmare, fie că o firmă va alege să schimbe modelul afacerii identificând noi surse de profit sau schimbând ponderea unora deja existente, fie că alege să păstreze modelul afacerii, digitalizarea va obliga la o transformare a proceselor în cel mai benefic mod cu putinţă.

    Ca să ne destindem puţin, aici chiar se potriveşte cugetarea lui Farfuridi din comedia lui Caragiale, pentru că putem spune, parafrazându-l, că şi dacă nu schimbăm deloc modelul de business, prin digitalizare schimbăm totuşi foarte mult compania şi modul în care aceasta operează. De aceea este nevoie ca acest proces de tranformare digitală să fie asistat de consultanţi experimentaţi, de fapt de echipe care să acopere competenţe de cel puţin trei tipuri:

    -înţelegerea foarte bună a industriei construcţiilor şi modul în care operează firmele din diferite segmente ale lanţului valoric;

    -cunoaşterea tehnologiilor digitale existente la nivel de operare, nu doar informativ, pentru a putea oferi firmei o paletă largă de opţiuni;

    -foarte bune competenţe de analiză economică, pentru a putea evalua diferitele scenarii şi a recomanda firmei respective soluţia optimă şi a putea genera un plan al acestei transformări digitale, care să asigure atingerea rezultatelor scontate, în timp util.

    Idealul este ca o astfel de echipă să deţină şi oameni competenţi în coaching, training şi ges­tionarea conflictelor. Un proces de transformare digitală nu este decât rareori îmbrăţişat de toţi angajaţii firmei sau măcar de toţi membrii echipei de management. Un consultant bun va genera o strategie de creare a unei echipe coerente în cadrul companiei şi va asigura atât limbajul comun, cât şi identificarea şi dezamorsarea oponenţilor, care, dacă nu sunt gestionaţi la timp, pot compromite un întreg proiect, oricât de atent a fost acesta calibrat din punct de vedere al aspectelor tehnice şi economice.

    Reporter: Cine se va ocupa de instruirea personalului în vederea digitalizării şi cum credeţi că va fi primită această schimbare?

    Rodica Lupu: Formarea angajaţilor din industrie poate fi realizată atât de către furnizori de formare profesională, cât şi de universităţi, dar şi, de multe ori, de către furnizori de soluţii digitale, care asigură şi pregătirea personalului pentru a opera cu aplicaţiile implementate. Clusterul TEC - Technology Enabled Construction lucrează la dezvoltarea unei curricule pentru o serie de pachete de formare pe diferite nivele, pentru a asigura programe solide, coerente şi de o calitate care să poată fi garantată. Unul dintre pilonii de rezistenţă din grupul de lucru creat pentru dezvoltarea pachetelor de formare este UTCB, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, care se va concentra pe formarea personalului din management. UTCB a dezvoltat şi programe de masterat interesante în acest sens, dar vor exista în curând şi programe scurte, intensive, concentrate pe competenţe digitale. În acelaşi timp, CSC - Casa Socială a Constructorilor se implică în cadrul clusterului în dezvoltarea de programe de competenţe digitale pentru angajaţii cu rol de execuţie, având experienţă semnificativă în formare. Companiile din construcţii care sunt membre în cluster sunt şi aces­tea implicate în grupul de lucru, oferind un material practic bogat, cu studii de caz, care să permită generarea unor programe aplicate, racordate la realitatea din teren. Aşadar, ne pregătim ca în curând să lansăm această oportunitate către firmele din industrie şi sperăm să le fie de un real folos munca noastră de până acum. Mai mult, sperăm să putem oferi o serie de locuri subvenţionate parţial sau complet, folosind oportunităţile de finanţare oferite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    Reporter: A influenţat într-o măsură pandemia digitalizarea în domeniul construcţiilor, aşa cum s-a întâmplat în alte domenii? Cum vedeţi evoluţia pe un termen mai lung?

    Rodica Lupu: Pandemia aceas­ta nefericită, dincolo de toate dificultăţile şi perturbările create în piaţă, a avut şi un impact pozitiv, în special în privinţa creşterii toleranţei la digitalizare. Nu aş merge atât de departe încât să spun că a produs o revoluţie, dar la nivel de mentalitate, cu siguranţă putem vorbi despre un fenomen de anvergură mare. Majoritatea oamenilor total reticenţi la utilizarea tehnologiei au fost nevoiţi să adopte o serie de instrumente şi, prin aceasta, au avut prilejul să înţeleagă din practică beneficiile digitalizării. Probabil că a slăbit puţin rezistenţa la schimbare în rândul întregii populaţii, prin urmare chiar angajaţii pot fi mai uşor convinşi să coopereze.

    În privinţa antreprenorilor şi managerilor, aceştia ştiau oricum că digitalizarea nu este o opţiune, ci a devenit obligatorie pentru a rămâne competitivi. În cazul lor, pandemia a grăbit poate decizia, a ajutat digitalizarea să urce în lista de priorităţi pe care nu ocupa o poziţie prea interesantă, mai ales în industria construcţiilor, cu precădere în cazul firmelor de execuţie.

    Faptul că şi Comisia Europeană pune un accent serios pe digitalizare, inclusiv prin modul în care alocă resursele financiare face ca şi statul român să fie în situaţia de a lucra mai dedicat la digitalizarea serviciilor publice şi la finanţarea invesiţiilor în digitalizare realizate de către IMM-uri. Prin urmare, contextul a devenit favorabil şi ne aşteptăm ca firmele din construcţii să nu rateze aceste oportunităţi.

    Reporter: De ce produse şi tehnologii are nevoie piaţa noastră ca să fie competitivă în domeniu?

    Rodica Lupu: De la securitate cibernetică, la o semnătură digitală funcţională complet şi cu aplicabilitate şi utilitate generală, până la digitalizarea proceselor de management, de la adoptarea Building Information Modeling, la integrarea de elemente de realitate augmentată şi chiar realitate virtuală, unde este cazul, de la automatizare cu roboţi digitali, la automatizare cu roboţi tridimensionali, acolo unde se pretează, utilizare de drone pentru preluare de date din teren şi prelucrare în timp real pentru adaptabilitate şi eficientizare în execuţie sau logistică, integrare de tehnologii de tip IoT (Internet of Things) în clădiri şi infrastructuri pentru reactivitate şi interactivitate, dar şi pentru managementul infrastructurilor critice, paleta de tehnologii digitale ce pot şi ar trebui să fie integrate de cât mai multe firme din industie este foarte largă.

    O companie va supravieţui doar dacă va adopta cel puţin tehnologii de bază, dar o companie care doreşte să fie competitivă şi să crească, va trebui să urmărească progresiv să integreze tehnologii cât mai avansate şi inovative, pentru a se diferenţia, dar şi pentru a răspunde unor aşteptări pe care beneficiarii le au deja.

    Clusterul TEC promovează, în perioada următoare, adoptarea BIM la scară largă. Aceasta o considerăm o prioritate, pentru că România este devansată de aproape toate ţările europene în privinţa adopţiei BIM, în special în proiectarea şi execuţia investiţiilor publice sau a investiţiilor de mari dimensiuni. Aşadar, o bună parte din efortul nostru va fi să dezvoltăm servicii suport pentru firmele care îşi propun acest demers, care nu este uşor şi necesită şi timp şi o investiţie bine calculată.

    Reporter: Urmăriţi să atrageţi noi parteneri în cluster?

    Rodica Lupu: Suntem deschişi să primim noi membri şi primim sistematic solicitări în acest sens. Ne bucurăm să ni se alăture parteneri care au obiective similare. Totuşi, suntem selectivi, în sensul în care participarea într-un cluster presupune şi un nivel de credibilitate foarte solid, dar şi capacitatea de a partaja resurse, de a contribui în clus­ter, nu doar de a beneficia de toa­te facilităţile pe care le oferă.

    Prin urmare da, ne dorim parteneri cât mai mulţi, dar nu cu orice preţ. Este mai importantă calitatea, decât numărul membrilor, pentru că în clusterul nos­tru fiecare membru este invitat şi se aşteaptă să se implice şi să contribuie activ în proiecte. Beneficiile vor apărea mai târziu, aşadar, ne atragem parteneri de cursă lungă, vizionari, care ştiu că roadele se culeg la timpul potrivit şi sunt pe măsura efortului şi a investiţiei. Este cumva şi mesajul nostru către firmele din industrie, anume să gândească pe termen lung şi să investească în tehnologie şi inovare pentru că este cel mai bun pariu în secolul XXI. Menţinerea status quo-ului nu este, în niciun caz, o soluţie pentru competitivitate.

    Reporter: Vă mulţumesc!

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Internaţional