Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2022

Eficienţa energetică a clădirilor modelul elveian

F.A. Consilier /

dr. arh. Iulius Cristea, lector univesitar al U.A.U.I.M.

dr. arh. Iulius Cristea, lector univesitar al U.A.U.I.M.

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    dr. arh. Iulius Cristea, lector universitar la U.A.U.I.M.

    Fiind o ţară foarte dezvoltată, cu un nivel general de viaţă şi de educaţie foarte ridicat, Elveţia doreşte să se dezvolte în continuare răspunzând în mod exemplar provocărilor globale, ce privesc viitorul umanităţii şi al mediului înconjurător. O preocupare majoră o reprezintă epuizarea resurselor neregenerabile.

    În Elveţia, activitatea de construcţie şi amenajarea teritoriului respectă principiile dezvoltării durabile integrate. Aceasta este structurată clar şi reglementată prin acte normative, precum recomandarea Societăţii Inginerilor şi Arhitecţilor SIA 112/1 2004, care tratează subiectul în trei domenii: societate, economie şi mediul înconjurător.

    Domeniul "societate" are ca teme viaţa în comun, amenajarea, exploatarea şi viabilizarea, confortul şi sănătatea utilizatorilor; domeniul "economie" are ca teme construcţia, costurile de investiţie, costurile de exploatare şi întreţinere, iar domeniul "mediu" are ca teme materialele de construcţie, energia de exploatare, solul, peisajul şi infrastructura.

    La rândul său, fiecare temă este detaliată potrivit mai multor criterii, a căror respectare conduce cel mai probabil la realizarea unei dezvoltări durabile. Printre criteriile ce detaliază temele de mai sus amintim doar câteva, precum: integrare, mixitate, contacte sociale, dreptate socială, participare, identitatea locului, apartenenţa, personalizare, proximitate, accesi­bilitate pentru toţi, siguranţa, lumina, calitatea aerului interior, protecţie solară estivală, protecţia la zgomot, construcţie, costuri, durata de viaţă a construcţiei, încălzire, climatizare, impact asupra mediului, poluanţi, desfiinţarea construcţiilor etc.

    Pentru a face o paralelă, ceea ce noi urmărim prin legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii se regăseste în legislaţia elveţiană, tratat de o manieră mai amplă şi articulat în jurul ideii de dezvoltare durabilă.

    În ceea ce priveşte energia, problema o reprezintă atât epuizarea surselor de combustibili fosili, cât şi efectul nociv al gazelor cu efect de sera (CO2) rezultate din folosirea acestora asupra atmosferei. De aceea, Confederaţia Elveţiana s-a angajat să renunţe până în anul 2050 la utilizarea combustibililor fosili (petrol, carbune, gaze naturale) şi a energiei nucleare. Pentru a atinge acest obiectiv extrem de ambiţios, în materie de construcţii, este necesară îmbunătăţirea substanţială a eficienţei energetice a acestora, prin reducerea cantităţii de energie consumată şi prin folosirea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, geo­termală, încălzire cu lemne etc.).

    Pentru punerea în practică a acestui deziderat, în domeniul construcţiilor a apărut în 1998 standardul Minergie pentru construcţii noi sau renovarea celor existente. Acesta este o marcă înregistrată a Asociaţiei non-profit Minergie (AMI). Asociaţia are circa 400 de membri, birouri de proiectare, antreprize, bănci. Toate cele 26 cantoane ale Elveţiei sunt membre ale asociaţiei Minergie. Asociaţia are peste 900 parteneri, între care numeroase firme de execuţie care au realizat clădiri ce se supun standardului. În total, peste 14.000 de astfel de construcţii au fost certificate în Elveţia şi în ţările vecine. Mari companii, precum IKEA şi Swis Re au aderat la asociaţie şi au hotărât să îşi construiască sediile conform standardului, beneficiind de o bună imagine cu privire la protecţia mediului.

    O clădire Minergie consumă cu circa 60% mai puţin decât o clădire obişnuită. Pentru a atinge această performanţă, este necesară conceperea clădirii ca pe un tot integrat arhitectură şi instalaţii, iar dintre măsurile adoptate amintim:

    - O formă compactă a clădirii, un raport eficient între anvelopa clădirii şi volumul sau limitează schimbul de căldura dintre interior şi exterior;

    - Izolarea foarte bună a pereţilor exteriori şi a acoperişului;

    - O anvelopă etanşă, în acest sens se fac teste de etanşeitate;

    - Ferestre de bună calitate cu geam termoizolant dublu sau triplu acolo unde este cazul;

    - O separare între părţile încălzite şi cele neîncălzite ale construcţiei, prin izolare corespunzătoare;

    - Instalarea unui sistem de ventilaţie lentă cu recuperare de căldură, care asigură schimburile de aer necesare la calitate optimă;

    - Folosirea formelor de energie regenerabile, precum panourile solare pentru preîncălzirea apei calde menajere, a pompelor de căldura ce folosesc energia geotermală, a căror acţionare este suportată parţial de energia produsă de mini-centrale fotovoltaice amplasate pe acoperiş, încălzirea cu lemne şi recuperarea căldurii din instalaţiile încălzire -ventilaţie şi sanitare ale clădirii.

    De la crearea sa în 1998, standardul Minergie a evoluat. Astfel, în 2007, au apărut standardele Minergie-P, Minergie-ECO şi Minergie-P-ECO. Acestea introduc exigenţe suplimentare cu privire la eficienţa energetică şi la provenienţa materialelor folosite.

    Standardul Minergie-P conduce la reducerea consumului de enegie cu încă 20-30% faţă de standardul Minergie, tinzând spre conceptul de casă pasivă, de unde litera "P" din denumirea sa.

    Standardul Minergie-ECO se referă la alegerea materialelor din care este construită clădirea, a căror amprentă carbonică trebuie să fie limitată. Materialele trebuie să fie de provenienţă locală (reducând emisiile carbonice rezultate din transportul lor), procedeele folosite în fabricarea lor, precum şi natura însăşi a acestor materiale trebuie să fie ecologice. Sunt normate, de asemenea, calitatea aerului la interior, protecţia la zgomot, etc.

    Standardul Minergie-P-ECO reprezintă exigenţa maximă, prin respectarea în acelaşi timp a standardelor Minergie-P şi Minergie P-ECO.

    Scopul standardului Minergie este acela de a se impune într-o măsură cât mai mare, de aceea el trebuie să fie competitiv şi din punct de vedere al costurilor de implementare. De aceea, el prevede o creştere de maxim 10% a costului construcţiei faţă de una obişnuită. Având în vedere şi confortul sporit introdus odată cu implementarea sa, investiţia devine interesantă. De aceea, unele din exigenţele standardului pot fi integrate fără costuri suplimentare, precum forma compactă a clădirii, de preferinţă paralelipipedică, deschideri mari neumbrite de balcoane sau alte elemente către sud, masa clădirii acţionând ca un acumulator, deschideri mici spre nord (sub 20% din suprafaţa faţadei), deschideri în proporţie de 30-40% spre est şi vest. De asemenea, se prevăd elemente de protecţie solară estivală, precum storurile cu lamele metalice pentru ferestre sau rulourile din pânză pentru balcoane. Pentru a atinge exigenţele standardelor Minergie-P şi ECO este nevoie de investiţii iniţiale mai mari, dar per­formanţele obţinute sunt pe măsură. Dacă ar fi să facem o comparaţie, aceste standarde ar corespunde sportului de performanţă, pe când standardul Minergie ar fi asociat sportului de masă.

    Imobilele de apartamente, clădirile de birouri, clădirile pentru educaţie se potrivesc cel mai bine standardului şi amortizează cel mai repede cheltuielile iniţiale. Pentru casele de locuit individuale, investiţia este ceva mai puţin rentabilă. Dar clădirile ce respectă standardul Minergie sunt considerate superioare, aşa că s-au luat măsuri pentru implementarea acestuia şi la clădirile de locuit individuale. Băncile precum Credit Suisse şi altele oferă credite avantajoase pentru implementarea standardului Minergie. Mai multe cantoane oferă subvenţii proprietarilor, între 1000 şi 9000 franci elveţieni (CHF) pentru o locuinţă individuală. 19 cantoane din cele 26 oferă subvenţii chiar pentru exclusivul Minergie-P, în valoare de până la 12000 CHF pentru o locuinţă individuală.

    Standardul Minergie a devenit atât de răspândit, încât au fost certificate clădiri cu funcţiuni foarte diferite, de la locuinţe până la centre comerciale, clădiri monumente istorice, clădiri industriale etc. Relevant pentru impactul standardului este faptul că în 2008 normele de proiectare naţionale au impus exigenţe apropiate standardului Minergie din 1998. În 2009, Minergie a devenit mai exigent, astfel consumul de energie pentru locuinţe nu trebuie să depăşească 38 kWh/mp. Pentru Minergie-P, valoarea maximă admisă este de 30 kWh/ mp. Date amănunţite se pot găsi pe site-ul www.minergie.ch.

    - o clădire Minergie consumă cu circa 60% mai puţin decât o clădire obişnuită.

    Confederaţia Elveţiana s-a angajat să renunţe până în anul 2050 la utilizarea combustibililor fosili (petrol, carbune, gaze naturale) şi a energiei nucleare.

    Imobilele de apartamente, clădirile de birouri, clădirile pentru educaţie se potrivesc cel mai bine standardului şi amortizează cel mai repede cheltuielile iniţiale.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective