"Măsurile fiscale influenţează, indirect, activitatea de evaluare"

(Interviu cu Adrian Vascu, senior partner Veridio)

Vascu: "Nu există, nicăieri în lume, o moralitate a taxelor"

Reporter: Ce impact vor avea modificările Codului Fiscal din acest an asupra mediului de afaceri?

Adrian Vascu: Dacă ne referim la modificările de cod fiscal propuse în campania electorală şi care au început să fie aplicate, este dificil de estimat impactul, ţinând seama de următoarele aspecte:

- Aplicarea măsurilor s-a suprapus peste mişcările sociale de amploare, care au mutat în plan secundar atât măsurile economice, cât şi modul în care vor fi influenţate diverse ramuri economice;

- Sursele de acoperire a cheltuielilor bugetare nu sunt identificate cu claritate;

- Proiectul de buget aprobat de Parlament prevede o creştere a veniturilor care depăşeşte majoritatea prognozelor realizate de către instituţiile financiare.

Este de dorit că eternul slogan cu relaxarea fiscală care poate aduce venituri suplimentare la buget să se activeze odată şi-odată. De exemplu, nu este exclus ca impozitul pe microîntreprinderi să stimuleze atât crearea de noi companii şi locuri de muncă, cât şi readucerea pe profit a unor firme care se aflau pe pierderi.

În acelaşi timp, dacă măsurile anunţate vor fi suportate din alte creşteri de impozite şi taxe (vezi neanunţata eliminare a plafonului celor 5 salarii la calculul asigurărilor sociale sau creşterea salariului minim, care pune presiune pe unii angajatori), atunci se vor crea dezechilibre care vor fi în dauna evoluţiei mediului economic. Altfel spus, suntem "pe muchie". Totul va depinde dacă mediul economic va fi lăsat să funcţioneze fără turbulenţe şi cu măsuri fiscale transparente, rezonabile şi predictibile.

Reporter: Care sunt cele mai importante modificări fiscale cu efecte asupra pieţei constructiior şi imobilialelor?

Adrian Vascu: Cred că o modificare importantă o reprezintă eliminarea impozitului pe tranzacţiile imobiliare până la 400.000 de lei. Dar singură nu este suficientă. Dacă va fi asigurat în continuare accesul la sursele de finanţare pentru achiziţia locuinţelor, acest beneficiu se va concretiza. Creşterea salariului minim s-ar putea să aibă un efect asupra costului forţei de muncă în construcţii, ceea ce s-ar putea să influenţeze costurile de construcţie.

Reporter: Care va fi impactul eliminării taxei pe construcţii speciale? Cât de oportună a fost introducerea acestei taxe?

Adrian Vascu: Calculul se poate face foarte simplu. Taxa pe stâlp a reprezentat un procent din valoarea de inventar a construcţiilor speciale din patrimoniul companiilor. S-a putut cunatifica aportul acesteia, astfel încât se poate şti foarte clar la ce venituri la buget s-a renunţat. Oportunitatea unei taxe este dificil de precizat. Nu există, nicăieri în lume, o moralitate a taxelor. Fiecare guvern, căutând surse de finanţare, poate introduce fel de fel de taxe. În cazul taxei pe stâlp, ea a afectat companiile cu infrastructură mare în zona construcţiilor speciale (firme din domeniul energetic, producţie şi comercializare de carburanţi etc).

Reporter: Segmentul evaluatorilor şi activitatea acestora este afectată de noile măsuri fiscale şi în ce fel?

Adrian Vascu: Activitatea evaluatorilor depinde decisiv de activitatea economică. Atunci când băncile dau credite şi are cine se împrumuta, când companiile se dezvoltă (fuzionează, se divizează), au loc tranzacţii de active şi acţiuni, piaţa este una activă şi evaluatorii au de lucru. Din această perspectivă, măsurile fiscale influenţează, indirect, activitatea de evaluare. Din perspectiva impozitelor pe microîntreprinderi, şi evaluatorii, ca celelalte profesii liberale, sunt avantajaţi de creşterea pragului de la 100.000 de euro la 500.000 de euro.

Reporter: Cum apreciaţi măsurile fiscale care sunt în vigoare pentru companiile româneşti comparativ cu modul în care sunt taxate societăţile comerciale cu capital străin?

Adrian Vascu: Nu există o separare certă între măsurile fiscale aplicate companiilor româneşti versus măsurile aplicate companiilor cu capital străin înregistrate în România. Domeniul care va trebui urmărit cu atenţie este cel al preţurilor de transfer, astfel încât tranzacţiile între companiile din acelaşi grup, aflate atât ambele în România, cât şi una în România şi celelalte în afara ţării, să fie realizate în condiţii de "market value".

Reporter: Ce crezi că ar trebui făcut pentru reducerea evaziunii şi creşterea gradului de colectare a impozitelor?

Adrian Vascu: La această întrebare răspunsul seamănă cu afirmaţia "Este mai bine să fii tânăr şi sănătos, decât bătrân şi bolnav". S-au dat o mulţime de soluţii teoretice la această întrebare, atât în România, cât şi în lume. Cu toate acestea, nivelul evaziunii fiscale sau a economiilor negre şi gri nu s-a redus niciunde la zero. Cred că este nevoie de o creştere a nivelului de conştienţă generală, coroborat cu reducerea percepţiilor de inechitate şi de furt. Cu o clasă politică educată politic, cu o ierarhie corectă a valorilor în societate, cu legi revizuite clare şi necontradictorii şi cu o separare corectă a puterilor în stat care să nu permită niciun soi de abuzuri vom putea spera la efecte benefice, printre care să se afle şi reducerea evaziunii fiscale. Pare utopic? Şi totuşi, este mai bine să fii tânăr şi sănătos, decât bătrân şi bolnav.

Reporter: Care sunt problemele din domeniul evaluărilor şi cum credeţi că pot fi rezolvate acestea?

Adrian Vascu: Nu pot spune că există probleme în domeniul evaluărilor, altele decât nevoile de evoluţie ale unei profesii tinere care trebuie să ţină pasul cu evoluţiile economice globale, regionale şi naţionale. Astfel, un obiectiv l-ar reprezenta înţelegerea profundă a acestei activităţi de către toţi actorii din societate care o utilizează. Mă refer la antreprenori, directori financiari, domeniul justiţiei, sistemul bancar etc. În acest sens, un nivel mai ridicat de educare specifică ar conduce la reducerea interpretărilor subiective a rezultatelor evaluării şi la evitarea utilizării eronate a acestora. Uneori cu nişte consecinţe foarte grave. Trebuie să se reţină foarte clar două lucruri:

Valoarea unui bun estimată la aceeaşi dată a evaluării, în aceiaşi termeni de referinţă ai evaluării, nu poate să difere cu oricât, în funcţie de beneficiar. Această valoare trebuie să se situeze într-un interval rezonabil.

Rezultatul evaluării nu este o cifră exactă, tocmai datorită specificului activităţii de evaluare. Prin urmare, după părerea mea, astăzi, în România, un interval de până la 20% între rezultatul a două evaluări este conform cu standardele de evaluare în vigoare.

Reporter: Mulţumesc!