Autorităţile întârzie să ia măsuri pentru reabilitarea şi consolidarea clădirilor "cu bulină roşie", care reprezintă un pericol pentru populaţie în cazul unui cutremur, iar programul de consolidare a imobilelor cu risc seismic nu a fost abordat ca prioritate, după cum a arătat, marţi, Curtea de Conturi.
Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul", ne-a declarat recent că atitudinea Primăriei Capitalei în problema consolidării imobilelor "cu bulină" este una criminală, iar în cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 1977 vor muri cel puţin câteva mii de persoane în Bucureşti.
Domnia sa ne-a precizat că una dintre probleme o reprezintă refuzul unor proprietari de a participa la programul de consolidare al imobilului în care locuiesc: "Soluţia ar fi o modificare legislativă, care să oblige proprietarii să participe la lucrările de consolidare ale imobilului, sub sancţiunea unei «exproprieri temporare». Primăria Capitalei are posibilitatea să propună o astfel de lege şi mijloacele de influenţare pentru adoptarea unei modificări, după cum a făcut-o în multe alte cazuri cu mize minore".
Activistul Nicuşor Dan arată că bucureştenii nu au încredere în Primărie, având în vedere toate exemplele negative din activitatea anterioară a instituţiei, printre care întârzieri de ani de zile în execuţia consolidărilor sau refuzul de a comunica orice informaţii despre lucrările de construcţie ce urmează să fie executate.
"Cetăţenilor le este frică să îşi părăsească locuinţele, neavând garanţia că se vor întoarce vreodată înapoi", ne-a spus Nicuşor Dan, subliniind că oamenilor le este teamă să contracteze lucrări de consolidare cu Primăria Capitalei.
Activistul consideră că o altă problemă în cazul consolidărilor imobilelor cu probleme este bugetul insuficient alocat de autorităţi: "În plus, bugetul nu este nici cheltuit în întregime. Autorităţile trebuie să aloce un buget substanţial, iar fondurile europene sunt accesibile pentru acest tip de cheltuieli".
Nicuşor Dan apreciază că imobilele cu risc seismic trebuie să fie evidenţiate imediat, întrucât evaluarea acestora trenează de foarte mulţi ani.
La nivelul municipiului Bucureşti, programul de consolidări a imobilelor nu a fost eficient, fiind finalizate doar 16 clădiri, respectiv 8,4% din cele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic - pericol public, conform unui raport al Curţii de Conturi. Documentul arată că, în condiţiile menţinerii ritmului actual de derulare a programului, de 1,2 imobile consolidate pe an, acesta va fi încheiat în aproximativ 154 de ani. Inspectorii au mai arătat că, în fiecare an, aproximativ 30% din sumele alocate din bugetul de stat pentru consolidări nu au fost folosite.
Potrivit Curţii de Conturi, deşi au fost derulate campanii de informare, acestea nu şi-au atins scopul, deoarece s-a observat că o bună parte din populaţie nu este informată asupra pericolelor la care se expun dacă nu procedează la luarea măsurilor de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente.
Deputatul Dan Cristian Popescu a iniţiat anul trecut o propunere legislativă privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaţiei. Însă, propunerea domniei sale a primit mai multe avize negative din partea comisiilor parlamentare şi, ulterior, a fost respinsă de Senat.
Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Fizica Pământului a declarat, recent, pentru ziarul BURSA, că aproximativ 200 de clădiri din Bucureşti se vor prăbuşi în cazul unui cutremur de şapte grade pe scara Richter, respectiv cele încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public. Domnia sa a precizat că alte câteva sute de imobile ar fi avariate foarte grav.
