Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 5 / 2019

Problema infrastructurii din Moldova, pe agenda CSAT

Finanţare /

Problema infrastructurii din Moldova, pe agenda CSAT
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Asociaţiile "Împreună pentru A8" şi "Moldova vrea autostradă" strâng semnături pentru A8 şi A7

    Klaus Iohannis: "Avem de-a face cu incompetenţa guvernului şi cu reaua-credinţă"

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promis, în luna octombrie, că va aborda în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) problema infrastructurii din Moldova, după cum ne-a declarat domnul Ionel Apostol, preşedintele asociaţiei "Împreună pentru A8".

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a primit în data de 25 octombrie, la Palatul Cotroceni, o delegaţie formată din reprezentanţi ai asociaţiilor "Moldova vrea autostradă", "Împreună pentru A8" şi "Pro Infrastructura", iar în cadrul întâlnirii a fost abordată situaţia actuală a proiectului Autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni (A8).

    În urma acestei întâlniri, domnul Apostol ne-a spus: "L-am întrebat pe Preşedinte dacă este adevărat că nu se doreşte construirea A8 din motive care ţin de Apărare - cum se transmite în spaţiul public de unii care doresc izolarea Moldovei - iar domnia sa a răspuns foarte clar: Nu, nici vorbă! Avem de-a face cu incompetenţa guvernului şi cu reaua-credinţă".

    Şi Administraţia prezidenţială a informat la finele întruirii, într-un comunicat: "Guvernul României a dovedit lipsă totală de implicare şi viziune în privinţa acestei investiţii, ca şi a tuturor celorlalte mari proiecte de infrastructură".

    Reprezentanţii asociaţiilor menţionate şi Preşedintele au analizat posibile soluţii pentru deblocarea proiectului A8, iar referitor la realizarea tronsonului de autostradă Iaşi-Târgu Neamţ prin parteneriat public-privat (aşa cum a propus Guvernul), Preşedintele a precizat că decizia este criticată atât la nivelul Comisiei Europene, cât şi la nivelul altor structuri de specialitate din Europa, pentru că dovedeşte o deprioritizare a investiţiei.

    La rândul lor, reprezentanţii celor trei asociaţii au reclamat, în cadrul întâlnirii cu Preşedintele, dezinteresul autorităţilor pentru construirea autostrăzii şi au reliefat efectele negative pe care lipsa acesteia le are asupra Regiunii Nord-Est: migraţia masivă a forţei de muncă, diminuarea competitivităţii şi a nivelului investiţiilor.

    Cei prezenţi la Cotroceni i-au în­mâ­nat Preşedintelui un memoriu cu pri­vire la autostrăzile Moldovei, document care cuprinde parcursul acţiunilor societăţii civile, corespondenţa cu autorităţile responsabile, dar şi aspecte de ordin istoric, tehnic, economic, geostrategic şi social.

    Luna trecută, Asociaţiile "Împreună pentru A8" şi "Moldova vrea autostradă" au lansat o campanie civică de strângere de semnături pentru construirea autostrăzilor A8 şi A7.

    Domnul Ionel Apostol ne-a declarat: "Campania pentru semnături se va desfăşura în toate judeţele Moldovei, plus judeţele Buzău, Brăila, Harghita şi Mureş. Foarte mulţi oameni ne trimit formularele semnate la adresa asociaţiei «Împreună pentru A8», dar şi prin email (cei din străinătate). Campania noastră i-a speriat un pic pe politicieni, dovada în acest sens fiind că au pus în regim de urgenţă discutarea iniţiativei legis­lative pentru A8, care a trecut săptămâna aceasta (n.r. în săptămâ­na 22-26 octombrie) de comisia de transporturi din Camera Deputaţilor.

    Campania noastră va fi împărţită în două etape, a câte trei luni. În func­ţie de rezultate, acţiunea se va des­făşura pe durata a trei sau şase luni".

    Reprezentanţii asociaţiilor spun că vor pune presiune pe decidentul politic care amână construirea A8 şi A7 de aproape 11 ani şi cer imperativ:

    ü Construirea Autostrăzii A8, Ungheni - Iaşi - Paşcani - Târgu Neamţ - Ditrău - Târgu Mureş până la 1 decembrie 2026;

    ü Tronsonul Ungheni - Iaşi - Paşcani - Târgu Neamţ - finalizare 1 decembrie 2024. Trecerea proiectului acestui tronson de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză înapoi la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi Ministerul Transporturilor România; renunţarea la realizarea acestui tronson prin sistemul Parteneriat Public Privat (PPP); realizarea Studiilor de Fezabilitate şi Proiectare prin finanţare din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul naţional până la 15 octombrie 2020; realizarea construcţiei prin finanţare din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul naţional până la 1 decembrie 2024".

    Cele două asociaţii mai cer: "Tronsonul Târgu Neamţ-Ditrău - finalizare 1 decembrie 2026, respectiv realizarea Studiilor de Fezabilitate şi Proiectare prin finanţare din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul naţional până la 15 octombrie 2020; realizarea construcţiei prin finanţare din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul naţional până la 1 decembrie 2026".

    În ce priveşte tronsonul Ditrău - Târgu Mureş, semnatarii cer finalizare la 1 decembrie 2025, respectiv realizarea Studiilor de Fezabilitate şi Proiectare prin finanţare din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul naţional până la 15 octombrie 2020; realizarea construcţiei prin finanţare din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul naţional până la 1 decembrie 2025.

    Totodată, asociaţiile vor construirea Autostrăzii A7, Siret - Suceava - Paşcani - Bacău - Focşani - Buzău - Ploieşti până la 1 decembrie 2025; modificarea încadrării construcţiei din Drum Expres în Autostradă, încă din faza de proiectare; introducerea în proiect şi a sectorului Siret - Suceava - Paşcani/A7, "acum absent, ceea ce lasă Suceava şi Botoşani în izolare"; autostrada A7 să se termine la graniţa României cu Ucraina, la Vama Siret;

    finalizarea Studiilor de Fezabilitate şi Proiectare - până la 15 octombrie 2020, cu finanţare din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul naţional; realizarea construcţiei prin finanţare din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul naţional până la 1 decembrie 2025.

    Oficialii asociaţiilor solicită stabilirea unui dialog operaţional, a unui contact permanent între decidenţii politici şi societatea civilă, prin cele două asociaţii civice - "Împreună pentru A8" şi "Moldova vrea autostradă" - şi a unei comisii de monitorizare a proiectelor A8 şi A7.

    Amintim că, în luna iunie, reprezentanţii asociaţiilor "Împreună pentru A8" şi "Moldova vrea autostrăzi" s-au deplasat la Bruxelles, ca să ceară sprijin la Comisia Europeană şi la Parlamentul European pentru demersul lor legat de dezvoltarea Moldovei, respectiv de construcţia A8, în condiţiile în care bani europeni există, dar nu pot fi accesaţi pentru că Guvernul nu a depus la Executivul comunitar proiectul în cauză.

    Atunci, cei prezenţi la Bruxelles au întins bannere în faţa instituţiilor europene, după ce anterior au fost primiţi cu ostilitate de autorităţile de la Bucureşti, când au venit să-şi susţină cauza: construcţia A8.

    În luna iulie, asociaţiile făcuseră un apel către Preşedintele Klaus Iohannis pentru implicarea într-un proces de mediere care să conducă la luarea unei decizii la nivel guvernamental pentru demararea lucrărilor la Autostrada A8.

    Preşedintele României şi-a exprimat susţinerea pentru proiectul autostrăzii A8, precizând că este nevoie de responsabilitate şi de asumarea unor termene clare de către Guvern în vederea realizării investiţiei, care reprezintă o prioritate naţională. Domnia sa a subliniat că, în pofida susţinerii constante din partea Comisiei Europene şi a disponibilităţii fondurilor europene necesare, "nu există voinţă la nivel guvernamental pentru materializarea proiectului".

    _____________

    Ionel Apostol, despre campania de strângere de semnături: "Vom merge din oraş în oraş şi din sat în sat. Vom străbate regiunea de la nord la sud şi de la est la vest. Presiunea pe decidenţi trebuie să crească. Noi vrem autostrăzi în Moldova acum, nu peste o sută de ani".

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Licitaţii

    Bursa Construcţiilor 5 / 2019 /

    Câştigătorii licitaţiilor deschise organizate pentru lucrări din fonduri publice.

    Investiţii

    Perspective

    Companii

    Sisteme de securitate socială în sectorul de construcţii

    Bursa Construcţiilor 5 / 2019

    România s-a confruntat şi se confruntă în sectorul de construcţii cu aceleaşi probleme - dependenţa de vreme, schimbări frecvente ale angajatorilor, costul formării profesionale greu de suportat de către companii şi recent cu o acută lipsă de forţă de muncă calificată - cu care se confruntă sectorul şi în alte ţări europene.

    Porotherm - Sistem de zidărie ceramică

    Bursa Construcţiilor 5 / 2019

    Blocurile ceramice şlefuite, de înaltă precizie, Porotherm Profi sunt unice pe piaţa din România şi înglobează tehnologie de producţie de cea mai nouă generaţie.

    Internaţional