Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat susţine "sistemul centralizat de încălzire prin cogenerare, iar pe termen mediu din resurse regenerabile", a declarat domnul Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii, în cadrul unui seminar pe tema perspectivelor termoficării în Bucureşti.
Domnia sa îşi pune întreabarea dacă populaţia este pregătită în 2010 pentru creşterea preţului gigacaloriei în condiţiile anulării subvenţiilor.
"În 2010 vor fi acţiuni în ţară pentru contestarea preţului gigacaloriei, dar susţinute de specialişti imparţiali", avertizează domnul Mereuţă.
Preţul actual al gigacaloriei pentru consumatorii casnici cuprinde două subvenţii. Astfel, Guvernul acordă o subvenţie de până la 45% din valoarea combustibilului consumat, dar în practică niciodată nu s-a alocat 45%. A doua este subvenţia de minim 10% acordată de autorităţile publice locale consumatorilor. De aceste subvenţii beneficiază doar consumatorii casnici, nu şi agenţii economici, explică domnul Cristian Oniceanu, directorul general adjunct al Direcţiei Generale Tehnice, Licenţe şi Managementul Calităţii din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de UItilităţi Publice (ANRSC).
Potrivit domniei sale, o problemă în aplicarea subvenţiilor rezidă în faptul că nu se face diferenţierea în funcţie de venit, deci de acestea beneficiază şi persoane care ar putea suporta integral costurile. Pe de altă parte, Uniunea Europeană nu acceptă subvenţiile, prin urmare se caută modalitatea ca subvenţia de 45% să se îndrepte spre cei care au nevoie, sub formă de ajutor, ceea ce nu mai este acelaşi lucru cu o subvenţie. Tot aşa ar urma să se procedeze cu subvenţia acordată de primării. Chiar şi prin abordarea unei astfel de soluţii, tot mai rămâne să se stabilească dacă sunt luate în considerare veniturile sau averea beneficiarului, deoarece pot fi cazuri de persoane fără venit, dar care să dispună de alte resurse substanţiale.
În prezent, serviciile de termoficare se află sub controlul primăriilor, prin urmare acestea din urmă sunt responsabile şi de investiţii. Deocamdată, în lipsa investiţiilor necesare, avariile sunt incluse în preţul serviciului de termoficare. Pierderile în reţeaua RADET, de exemplu, sunt de 20%, în timp ce în Braşov sunt chiar de 40%. Pierderile cele mai importante rezultă din deteriorarea izolaţiilor de pe conducte, la care se adaugă pierderile cauzate de avarii. "Autorităţile publice trebuie să înţeleagă măcar să întreţină reţeaua, altfel preţul va creşte în continuare", atrage atenţia domnul Oniceanu.
RADET a depus eforturi în ultimii ani pentru a aduce sistemul de termoficare la starea corespunzătoare. Astfel, s-a început cu 24 de puncte termice din Berceni, în Sectorul 4. Ca urmare a investiţiilor făcute pentru modernizarea şi automatizarea acestora, pe reţeaua secundară, pierderile s-au redus de la 10-11% la 6%. Acum 60% din punctele termice din Bucureşti sunt modernizate. "Anul acesta sperăm să modernizăm toate punctele termice", a declarat domnul Ovidiu Gărduş, directorul de exploatare şi mentenanţă din cadrul RADET.
La momentul de faţă "nu avem informaţii că ar fi zone cu dificultăţi în furnizarea agentului termic, poate doar punctual", a mai spus domnul Gărduş. De asemenea, este în studiu şi proiectul de modernizarea a reţelei de la CET la punctele termice, însă nu putem preciza durata, deoarece costă foarte mult şi depinde de decizia Primăriei Capitalei.
Mai este o propunere de moderniazre a RADET-ului, care vizează înlocuirea întregii reţele, eliminarea CET-uri şi substituirea lor cu minipuncte în subsolurile blocurilor, respectiv celule solare pe faţadă. Se ridică problema cine le va întreţine dacă se implementează o astfel de idee, susţine reprezentantul RADET.
"Tot timpul a fost o diferenţă între preţul real al gigacaloriei şi preţul la consumator. Din acest motiv RADET a ajuns la datorii de sute de miliarde de lei vechi", conchide domnul Gărduş.
Domnul Tudor Popescu,fostul director al Agenţiei Municipale pentru Eficientizare şi Reglementare în Energie Bucureşti - AMEREB (n.r. la sfârşitul anului 2009 AMEREB şi Agenţia de Reglementare a Nivelelor de Serviciu Apă-Canal a Municipiului Bucureşti - ARBAC au fost comasate, rezultând Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice - AMRSP), consideră că singura variantă pentru viitor este cogenerarea, deoarece asigură o economie de 30% din combustibilul iniţial. În paralel, prin instalarea de panouri solare pe blocuri se asigură un anumit aport la încălzire, dar în acelaşi timp se rezolvă şi problema şarpantei şi a hidroizolaţiei.
"Reducerea consumului în Bucureşti s-a făcut prin închiderea caloriferelor", dar locatarul nu ştie dacă plăteşte cât a consumat, atrage atenţia domnul Popescu.
Reabilitarea termică trebuie să cuprindă şi instalaţiile din subsol ale blocurilor. De asemenea, ar trebui să se stabilească şi cum se face împărţirea căldurii la locatari.
Conform legii, agenţii din termoficare trebuie să prezinte primăriei o listă cu toate cheltuielile justificate, însă nu este clar cine este în măsură în primărie să stabilească dacă întrunesc sau nu această calitate, subliniază reprezentantul AMRSP.
"Nu era bază să se ridice preţul gigacaloriei de vreme ce preţul la gaze a scăzut, iar în Bucureşti a mai fost modernizată o unitate de 100 MW la CET Vest, fapt ce i-a sporit eficienţa", conchide domnul Tudor Popescu.
Pe de altă parte, domnul Radu Dumitrescu, consultant independent şi fost director în cadrul ARBAC, consideră că problema termoficării poate fi soluţionată dacă administraţia publică dă în folosinţă reţeaua uni agent, urmând însă ca activitatea acestuia să fie controlată de specialişti pe baza unor reguli clare şi în conformitate cu o strategie locală. Din acest punct de vedere domnul Dumitrescu subliniază că RADET nu are un contract încheiat cu Primăria Capitalei, prin care să fie instituite regulile de gestionare a patrimoniului.
