Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 5 / 2020
Abonament gratuit

Conferinţa "RRR - Restaurare/Renovare/Reabilitare" Clădirile vechi au şansa unui viitor mai bun

F.A. Perspective /

Clădirile vechi au şansa unui viitor mai bun
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Provocările şi oportunităţile procesului de restaurare şi renovare a patrimoniului construit din România au fost dezbătute de specialişti în cadrul Conferinţei "RRR - Restaurare/ Renovare/Reabilitare", organizată de Bursa Construcţiilor, pe 3 octombrie. Evenimentul a trezit interesul celor aproape 150 de participanţi.

    Programul Naţional de Restaurare, principalul instrument guvernamental pentru restaurarea monumentelor, gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), a dispus în acest an de un buget "de sacrificiu", de 20 milioane de lei. Aceasta în contextul în care la nivelul ţării sunt înregistrate aproximativ 29.000 de monumente istorice. Astfel, la nivel naţional erau în curs de restaurare în luna octombrie 164 de monumente istorice, fie în etape de proiectare sau execuţie de lucrări. Pentru anul 2014, INP a solicitat Ministerului Finanţelor un buget de 55 milioane de lei pentru PNR, a declarat în cadrul Conferinţei, Alexandru Muraru, directorul general al INP.

    Deoarece finanţarea este limitată, INP va prioritiza reabilitarea monumentelor aflate în patrimoniul UNESCO, propuse pentru patrimoniul european şi mondial, a monumentelor categoria A şi a celor care necesită reabilitare urgentă.

    În opinia reprezentantului INP, ar fi dezirabil ca monumentele de categoria B, în urma unei evaluări riguroase, să treacă în grija autorităţilor locale.

    De asemenea, INP intenţionează să stabilească o serie de categorii de monumente care să nu poată fi restaurate prin Programul Naţional de Restaurare. De exemplu monumente care au probleme de proprietate, care nu au acte cadastrale, care au fost reabilitate mai de curând sau care au fost reabilitate, dar din vina beneficiarilor nu au fost menţinute în mod corespunzător.

    Lipsa unui buget multianual nu permite elaborarea unei strategii bine închegate, astfel încât reabilitarea monumentelor istorice să se realizeze într-un timp optim. Din acest motiv, sunt obiective la care se lucrează, cu întreruperi, de mai bine de zece ani, cum este cazul Catedralei Mitropolitane din Iaşi, a precizat domnul Muraru.

    Un aspect care a afectat finanţarea reabilitării monumentelor istorice în ultimii ani a fost suprimarea a două importante surse de finanţare ale INP. Prima se referă la taxa care provenea de la Inspectoratul de Stat în Construcţii (n.r. taxa de 0,7% din valoarea lucrărilor de construcţii executate). Această taxă de 0,7% este vărsată acum direct la bugetul de stat, iar INP nu mai încasează nimic din ea. A doua sursă de finanţare, care a fost suprimată tot în 2009, este timbrul monumentelor istorice provenind de la loterie, jocuri de noroc şi cazinouri, reprezentând aproximativ 2% din încasările acestor operatori. Din această taxă s-au adunat între 2006 şi 2009 nu mai puţin de 14 milioane de euro, bani cu care s-au restaurat aproape 30 de obiective istorice. "Încercăm să repunem această taxă pe agenda Parlamentului şi a Comisiei de Cultură", afirmă directorul general INP.

    În cursul lunii octombrie era în lucru la nivelul Ministerului Culturii un cod unic al patrimoniului, cu scopul de a îmbunătăţi organizarea cadrului legislativ, urmând să fie transmis către Guvern şi Parlament spre dezbatere.

    Omul "sfinţeşte" locul şi în cazul lucrărilor de restaurare

    Cea mai mare problemă în procesul de restaurare nu este atât absenţa fondurilor, cât penuria forţei de muncă specializate. Aceasta se formează în ani de lucru pe şantier, nu în facultate, consideră arh. Călin Hoinărescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice din România (UNRMI).

    Un proiect de calitate conferă şi posibilitatea accesării de fonduri europene. Dar, odată atraşi aceşti bani, mai trebuie să existe şi forţă de muncă specializată în aplicarea tehnologiilor şi materialelor compatibile cu arhitectura edificiilor respective.

    Proiectele de restaurare implică o conlucrare între numeroşi meşteşugari: dulgheri, zidari restauratori, ipsosari restauratori, şiţari etc. În prezent, sunt foarte puţini meşteri în ţară care ştiu, de exemplu, cum să aplice şiţa sau să realizeze împletituri de nuiele, a subliniat preşedintele UNRMI.

    Clădirile istorice ar putea fi convertite în loc să fie demolate

    Ca alternativă la demolare, clădirile istorice pot fi convertite şi aduse în contemporaneitate. Astfel, dacă funcţiunile pentru care au fost ridicate nu se mai regăsesc în necesităţile de acum ale societăţii, fie că este vorba despre structuri industriale, lăcaşe de cult etc, atunci ele pot dobândi noi funcţiuni, care să permită în acelaşi timp conservarea lor, a propus prof. dr. arh. Augustin Ioan, preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

    De exemplu, în alte ţări, structuri industriale din secolul al XIX-lea au putut fi convertite în locuinţe. Chiar şi siturile industriale mai recente, din secolul al XX-lea, se pretează conversiei. De exemplu, în Occident, au fost obţinute locuinţe sociale prin conversia unor silozuri de cereale şi a unei foste fabrici de ciment. Prin urmare, inclusiv siturile industriale comuniste din România, abandonate acum, ar putea dobândi noi funcţiuni, aşa cum nimic nu i-a împiedicat pe dezvoltatorii străini să convertească structurile fostelor "circuri ale foamei" în centre comerciale moderne, a subliniat prof. dr. arh. Augustin Ioan.

    Voinţa politică este un factor important pentru protecţia patrimoniului

    Protejarea monumentelor istorice şi a zonelor aferente acestora este în primul rând o problemă de voinţă politică şi, în acelaşi timp, o problemă de cultură a majorităţii populaţiei, consideră Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Bucureştiului.

    O protecţie eficientă a patrimoniului construit nu se poate realiza fără implicarea statului, însă bugetele alocate acestui demers sunt, în general, aproape simbolice. În plus, autorităţile locale nu au structuri tehnice specializate în protejarea monumentelor, restaurare, consiliere şi supraveghere, remarcă domnul Pătraşcu.

    În opinia sa, legislaţia în domeniul protejării patrimoniului din România este acceptabilă, în linii mari, însă prezintă foarte multe lacune în zona de aplicare. Pentru "activarea" acestei legislaţii este nevoie de instrumente, de structuri, politici globale şi proiecte, mai spune domnul Pătraşcu.

    Unul dintre instrumentele la care autorităţile ar putea, teoretic, apela este exproprierea monumentelor istorice pentru cauză de utilitate publică. Deşi măsura este prevăzută de lege, ea este inoperantă în practică, a sesizat arhitectul şef al Capitalei.

    Accesul proprietarilor privaţi de clădiri de patrimoniu la subvenţii, deşi de asemenea stabilit prin lege, este aproape imposibil de realizat în absenţa unor structuri capabile să aplice procedura, care, pe deasupra este complicată şi neclară, iar finanţarea aproape inexistentă.

    De asemenea, dreptul de preemţiune al statului în cumpărarea monumentelor istorice se aplică în număr extrem de mic de cazuri, tot din lipsă de finanţare.

    Foarte multe regulamente locale de urbanism pentru zone protejate, inclusiv în Bucureşti, sunt deficitare prin gradul de generalizare, care "variază de la restricţii absurde până la permisivităţi de neacceptat", a mai atras atenţia domnul Pătraşcu.

    Noul PUG al Bucureştiului va include şi refacerea regulamentelor de urbanism pentru zonele protejate

    În cadrul operaţiunilor de restaurare a zonelor istorice, Primăria Municipiului Bucureşti a reabilitat infrastructura din zona pilot a Centrului Istoric. Refacerea infrastructurii edilitare din Centrul Istoric va continua anul viitor în zona B - Calea Moşilor, a menţionat arhitectul şef al Capitalei.

    În ceea ce priveşte clădirile, Primăria a iniţiat un program de refacere a faţadelor, dar care a eşuat din motive financiare şi de personal.

    Cel mai probabil, la începutul anului viitor, Primăria Capitalei va putea pune în aplicare prevederile Legii 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.

    Pe de altă parte, clădirile deţinute de municipalitate au intrat într-un program de restaurare. Astfel, din cele 527 de clădiri din zona Centrului Istoric, Primăria Capitalei administrează 26. Dintre acestea, 12 sunt în curs de restaurare şi consolidare, iar restul sunt în faza de proiectare. În total, în Centrul Istoric au fost expertizate tehnic 375 de imobile, 124 dintre acestea prezentând un risc seismic ridicat.

    O sursă alternativă de finanţare o reprezintă fondurile europene. Prin această metodă, Primăria Capitalei restaurează monumentele Hanul Gabroveni, Casa Cesianu, Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu", Arcul de Triumf şi Vila Minovici.

    O acţiune importantă de punere în valoare a zonei istorice a Bucureştiului vizează aprobarea strategiei pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru Zona Centrală. Planul vizează regenerarea urbană a cartierelor din centrul oraşului, recuperarea spaţiilor publice, realizarea unui sistem integrat de parcări, aplicarea unui model de transport alternativ pentru pietoni şi biciclişti, construirea de poduri pietonale şi dinamizarea activităţii economice. Studiile de fezabilitate aferente proiectelor au fost aprobate şi, prin urmare, ele pot fi înaintate spre finanţare. Valoarea totală a proiectelor ajunge până la 200 de milioane de euro, a precizat domnul Pătraşcu.

    Primăria mai urmăreşte punerea în valoare a spaţiilor publice majore, precum Piaţa Universităţii, Piaţa Unirii, Piaţa Revoluţiei şi, eventual, Piaţa Matache. În acest scop vor demara concursuri de idei.

    Nu în ultimul rând, primăria a reuşit să încheie contractul pentru revizuirea Planului Urbanistic General. Noul PUG va presupune şi refacerea regulamentelor de urbanism pentru toate zonele protejate. De asemenea, vor fi restabilite zonele de protecţie pentru toate monumentele din Bucureşti.

    Consolidarea asigură supravieţuirea în timp a monumentelor

    Procesul de restaurare a clădirilor de patrimoniu trebuie să includă şi lucrări de consolidare, cu atât mai mult având în vedere riscul seismic pronunţat din România. Printre cele mai importante edificii din Bucureşti care au beneficiat de intervenţii de consolidare în ultimii ani se remarcă Palatul Victoria, Palatul de Justiţie şi Templul Coral, a precizat dr. ing. Traian Popp, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri (AICPS).

    Lipsesc proiectele de regenerare urbană

    Sistemul de protecţie a patrimoniului din România trebuie privit în mod critic şi măsurat ca eficienţă. "Patrimoniul în România nu este iubit. Uneori este chiar eutanasiat. Atacurile asupra patrimoniului nu pot fi contracarate, echipamentul legislativ şi felul în care poţi lucra cu instituţiile nu conduc la salvarea patrimoniului", a susţinut arh. Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.

    Ministerul Culturii, constrâns de buget, prioritizează intervenţiile pentru patrimoniu prin restrângerea activităţilor de restaurare, când ar trebui prioritizate intervenţiile de urgenţă, pentru salvarea patrimoniului, consideră domnul Ţigănaş.

    În opinia sa, ar fi necesară şi o descentralizare a deciziilor legate de patrimoniu şi responsabilizarea autorităţilor locale. În general, la nivelul ţării lipsesc proiectele de regenerare urbană, acestea "limitându-se la exerciţii şi fenomente punctuale". De asemenea, proiectele de infrastructură tind să intre în conflict şi să producă pierderi de patrimoniu. De exemplu, "reabilitarea termică este superficială, incompletă şi intră în conflict cu patrimoniul; sunt necesare abordări holistice", susţine arhitectul Şerban Ţigănaş.

    În acelaşi timp, o altă problemă ţine şi de a face posibil parteneriatul public- privat în domeniul patrimoniului, care este în prezent inabordabil.

    Reabilitarea patrimoniului oraşelor din România, acolo unde acest proces a demarat, nu exclude apariţia unor lacune. Astfel, centrul istoric al Bucureştiului "a fost reabilitat de jos în sus, însă doar până la cota tejghelei pe care se pune nota de plată, mai departe lucrurile s-au oprit", remarcă domnul Ţigănaş.

    De asemenea, deşi negocierile dintre Primăria Capitalei şi apărătorii patrimoniului păreau să conducă la o conciliere, Hala Matache a fost demolată. Pe de altă parte, la proiectul de restaurare a Cetăţii din Alba Iulia se manifestă relaţii conflictuale. De exemplu, şanţurile de apărare ale cetăţii găzduiesc parcări, spaţiu carosabil, trotuare, precum şi o grădină japoneză, elemente care nu au legătură cu spaţiul respectiv.

    Preşedintele OAR remarcă o schimbare în bine în atitudinea societăţii faţă de patrimoniu, aspect ce s-a reflectat recent prin manifestaţiile pentru păstrarea patrimoniului de la Roşia Montană, de exemplu. În paralel, s-au înmulţit şi iniţiativele private pentru restaurarea unor clădiri de patrimoniu, adaugă domnul Ţigănaş.

    Hercesa intenţionează să restaureze şi alte clădiri din Bucureşti

    Unul dintre proiectele de restaurare din Bucureşti derulate din iniţiativă privată a vizat punerea în valoare a clădirii Hotelului Cişmigiu de pe Bulevardul Regina Elisabeta. "Este adevărat că investiţia a fost ridicată, dar a adus un succes tehnic, constructiv, de proiectare şi, nu în ultimul rând, unul economic", afirmă Mauricio Mesa Gomez, director general Hercesa România, dezvoltatorul spaniol care a restaurat edificiul istoric.

    În prezent, clădirea multifuncţională găzduieşte o librărie, sediul Institutului Cervantes de promovare a limbii spaniole, un apart-hotel şi berăria Gambrinus. Această sinergie între funcţiunile clădirii a generat mult trafic şi rezultate comerciale foarte bune, subliniază domnul Mesa Gomez.

    În urma succesului repurtat de proiectul Hotelului Cişmigiu, dezvoltatorul intenţionează să se implice şi în alte proiecte similare, în acest sens analizând alte cinci clădiri din Bucureşti.

    Ritmul renovărilor este dependent şi de ritmul retrocedărilor

    Din ce în ce mai multe clădiri vechi ar putea fi renovate pe măsură ce acestea vor fi restituite către proprietarii de drept, deposedaţi abuziv sub regimul comunist.

    Procedurile judiciare de retrocedare sunt însă blocate acum deoarece termenele de judecată sunt foarte lungi, a atras atenţia Călin Ispravnic, preşedintele Asociaţiei pentru Proprietate Privată (APP).

    În opinia sa, instituţiile abilitate să soluţioneze notificările au mai degrabă ca obiectiv stagnarea procesului. Până în prezent au fost soluţionate puţine dintre cele aproximativ 202.000 de dosare înscrise la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi, cu precădere, cazurile care au presupus despăgubiri foarte mari, adaugă domnul Ispravnic.

    În opinia sa, cea mai bună soluţie, atât pentru proprietari, cât şi pentru bugetul statului, este restituirea în natură a clădirilor, care altfel se deteriorează în permanenţă. Ulterior, renovarea lor ar putea să se realizeze apelând la fonduri europene.

    Clădirile istorice pot fi valorificate pe piaţa imobiliară

    Odată renovate, clădirile de patrimoniu trebuie să poată fi şi valorificate sub o formă sau alta. De exemplu, clădirile din zonele bune ale oraşelor pot fi introduse în circuitul comercial prin închirierea către firme. "Credem că investitorii care aleg să renoveze imobile şi să le închirieze apoi, reuşesc să ajungă la o rentabilitate acceptabilă, astfel încât să aibă sens investiţia", a afirmat Alexandru Petrescu, managing partner în cadrul companiei de consultanţă imobiliară ESOP Consulting l CORFAC International.

    În opinia sa, piaţa închirierii de birouri în vile istorice va fi în continuare atractivă şi va reprezenta o soluţie pentru reintroducerea clădirilor în circuitul comercial, prin urmare un motiv în plus pentru proprietari şi investitori pentru a le renova.

    Trebuie respectată legea în construcţii

    Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, a atras atenţia asupra importanţei respectării legii în construcţii. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul de Stat în Construcţii, în jur de 50% din tot ceea ce se construieşte în Bucureşti încalcă legea. Prefectura, deşi este sesizată asupra ilegalităţilor constatate de ISC, nu atacă respectivele proiecte în instanţă, subliniază Nicuşor Dan.

    Pe de altă parte, inserţia de clădiri înalte în cartiere istorice poate descuraja persoanele care altfel ar fi interesate să cumpere acolo o clădire în ideea de a o renova. Nu în ultimul rând, contează şi ce impresie lasă imaginea şi calitatea spaţiului public asupra potenţialilor investitori internaţionali, ştiut fiind că ei vor compara Bucureştiul cu alte capitale europene, mai spune reprezentantul Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Licitaţii

    Bursa Construcţiilor 5 / 2020 /

    Câştigătorii licitaţiilor deschise organizate pentru lucrări din fonduri publice

    Investiţii

    Perspective

    Internaţional