Statul este cel care poate reanima construcţiile. Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRT), a decis să investească sume consistente în acest an, chiar dacă bugetul alocat construcţiilor a scăzut comparativ cu anul precedent. "Vom fi un motor pe piaţa construcţiilor", a declarat ieri doamna Elena Udrea, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în cadrul conferinţei "Mediafax Talks about Construction".
"În România sunt lucrări publice de realizat pentru încă 20 de ani. Pentru început, în 2010 ne-am propus demararea planului de a construi 100.000 de locuinţe pentru tineri pe parcursul a trei ani. Aceşti beneficiari nu ar putea accesa o locuinţă nouă în condiţiile de pe piaţă, deci nu intrăm în competiţie cu constructiorii, aşa cum s-a mai spus", argumentează doamna Udrea.
Domnia sa precizează că în paralel se va desfăşura programul vizând construirea a 25.000 de locuinţe unifamiliale pentru specialiştii din mediul rural. Un nou proiect, care se va discuta în următoarea şedinţă de Guvern, propune construirea sau reabilitarea a 10.000 de km de drumuri judeţene. De asemenea vor continua programele de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare, reabilitarea termică a clădirilor de locuit şi construirea de locuinţe sociale, săli de sport, cămine culturale, bazine de înot şi patinuare. "Strategia este de a investi acolo unde întoarcerea banilor în economie este mai mare. Suntem cel mai mare constructor al statului, iar parteneriatul cu firmele din construcţii contează foarte mult pentru noi. Acestea în contextul în care construcţiile au avut cea mai mare contracţie economică în 2009", subliniază Ministrul Dezvoltării.
În privinţa impactului pe care activitatea Ministerului Dezvoltării o are în sectorul construcţiilor, potrivit aceleiaşi surse, instituţia lucrează cu aproape 400 de societăţi de profil prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe sau Companiei Naţionale de Investiţii. La acestea se adaugă alte câteva mii de constructori prin programele realizate alături de autorităţile locale.
Doamna Elena Udrea semnalează şi câteva probleme cu care se confruntă Ministerul în activitatea de construcţii. Una dintre acestea rezidă în faptul că în timpul derulării procedurii de licitaţie sunt constructori care vin cu oferte la preţ "de dumping" (n.r. sub nivelul costurilor), care favorizează câştigarea licitaţiei. După contractare sunt întocmite acte adiţionale prin care costurile proiectelor sunt majorate, chiar la un nivel superior celor menţionate prin indicatorii tehnici. Autorităţile locale sunt în cunoştinţă de cauză asupra fenomenului. Pentru a contracara această posibilitate, majorarea sumelor la care s-a făcut atribuirea lucrărilor, va necesita un aviz de la Comisia Tehnico-Economică din Minister. În plus, majorările prin acte adiţionale nu vor putea depăşi 10% din valoarea anterioară. De asemenea, Ministerul Dezvoltării coordonează un grup de lucru pentru stabilirea unor standarde de cost. De exemplu, "nu se poate ca reabilitarea termică a unui apartament să coste în unele cazuri 30.000 de euro, când media este de 3.000-4.000 de euro pe apartament. Trebuie să fie o marjă rezonabilă", accentuează doamna Udrea. A doua problemă în cazul licitaţiilor publice o reprezintă "contestaţiile nesfârşite". "Este firesc să existe şi contestaţii, dar a devenit regulă. Rareori sunt licitaţii fără contestaţii. Ajungem în situaţia de a întârzia lucrările şi chiar de a pierde bani europeni", avertizează doamna Udrea. În acest sens. Ministerul va aplica o depunctare în cadrul licitaţiilor a firmelor care fac contestaţii nefondate. Nici problema asigurării calităţii nu este ocolită. În acest sens, doamna ministru nu exclude posibilitatea diminuării ponderii criteriului de preţ în cadrul licitaţiei.
În opinia Ministrului Dezvoltării, sunt importante soluţiile alternative de construire în vederea reducerii costurilor sau demararea de proiecte prin parteneriat public-privat.
Domnul Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), a atras atenţia în cadrul conferinţei că, datorită contextului economic dificil, sunt constructori care propun oferte în timpul licitaţiilor de 40-60% din valoarea estimată de proiectant. Domnia sa propune ca licitaţia să fie câştigată de societatea a cărei ofertă se apropie cel mai mult de media ofertelor corespunzătoare din punct de vedere tehnico-economic. De asemenea ofertele care menţionează garanţii de 50 de ani sau executarea unor lucrări în timp nerealist de scurt, ar trebui eliminate din start. Domnul Erbaşu semnalează că adesea societăţile româneşti din construcţii sunt dezavatajate în faţa companiilor internaţionale, mai ales dacă unul dintre criteriile de atribuire a marilor contracte este experienţa în efectuarea unor lucrări similare. Ori sunt lucrări care nici nu au mai fost realizate până acum în România. Adesea se ajunge ca licitaţiile să fie câştigate se companii cu capital străin, iar ulterior să lucreze pentru acestea în antrepriză constructorii români, dar la un preţ mult mai mic. Astfel, se ajunge la decapitalizarea constructorilor români.
