Marii investitori din 2010 sunt cei care au lucrări care vizează, de exemplu, închiderea şi conservarea minelor. Aceste lucrări au finanţare de la BIRD sau Banca Mondială. De asemenea, Consiliul Judeţean caută să obţină fonduri pentru drumuri şi sunt promisiuni în acest sens pentru 2010. Sunt prinse în buget drumurile judeţene Baia Mare-Cavnic-Bârsana, Baia Mare-Dej, Baia Mare-Satu Mare. De asemenea, autorităţile vor să dezvolte aeroportul Baia Mare. Unele lucrări au fost amânate din 2009, ne-a declarat Gheorghe Marcaş, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş.
Potrivit domniei sale, în Baia Mare sunt trei zone unde urma să se construiască ansambluri rezidenţiale cu sute de apartamente dar lucrările au rămas la stadiul incipient. Astfel, unul dintre proiecte trebuia să fie realizat pe terenul fostei platforme "Maratex", la ieşirea spre Cluj-Napoca, S-au efectuat doar demolările clădirilor vechi. În zona Avram Iancu, pe terenul fostei "Vinalcool", urmau să fie realizate în jur de 300 de apartamente, dar s-au turnat doar fundaţiile. În sud, la ieşirea spre Târgu Lăpuş, pe spaţiul fostei fabrici de pâine, mai era o altă zonă de dezvoltat. Lucrările trebuiau să înceapă în a doua jumătate din 2008. Investitorii în aceste ansambluri erau străini: portughezi, ciprioţi şi englezi, mai spune domnul Marcaş.
Semnele crizei economice în România au început să se manifeste încă din august-septembrie 2008. În noiembrie 2008 Camera de Comerţ Maramureş atrăgea atenţia asupra acestui pericol. "Criza a lovit în primul rând microîntreprinderile, dar şi întreprinderile mici şi mijlocii, mai ales prin aplicarea impozitului forfetar. În cazul IMM-urilor, numărul de falimente a fost de 5 ori mai mare în 2009 faţă de anii precedenţi", subliniază domnul Gheorghe Marcaş. Primele societăţi lovite au fost cele din industria materialelor de construcţii, datorită lipsei de cerere, iar apoi serviciile din construcţii. Cel mai mult au avut de suferit societăţile cu investiţii foarte mari în 2008 sau care au executat lucări care trebuia uplătite de la Bugetul de stat. "Nu au primit toţi banii sau deloc, unii au restanţe de achitat încă din 2006. În Bugetul de stat din anul acesta pe anul acesta a trebuit să prindă fondurile pentru continuarea lucrărilor din 2008 şi 2009. Mulţi constructori au rămas convinşi că o să aibă lucrări, dar au aflat ulterior că nu vor mai fi iniţiate lucrări noi", atrage atenţia domnul Marcaş.
Potrivit aceleiaşi surse, turismul a fost al doilea sector afectat de criză, mai ales în ceea ce priveşte pensiunile agrotursitice, ao ctivitate importantă în Maramureş. Pe de o parte au avut mai puţini clienţi faţă de 2007 şi 2008, iar pe de altă parte a mai fost introdus şi impozitul forfetar. "Acum victimele crizei aşteaptă o gură de oxigen, să scape de impozitul forfetar. Unii spun fie să se aplice impozit de 16%, ori impozit minimal. Dar şi acesta din urmă a crescut la 3%. Unele dintre societăţile lovite sunt suspendate, iar altele sunt în faliment", adaugă domnul Marcaş.
Pe de altă parte, sunt şi activităţi care au mers foarte bine în 2009. În această categorie intră investiţiile foarte mari ale companiile străine, axate pe export. De exemplu fabrica de componente pentru avioane de la Dumbrăviţa (n.r. realizată de "Universal Alloy Corporation"). Mai sunt şi alte companii mari în judeţ, precum "Italsofa"producătorul de mobilă. Pe lângă acestea, au decurs foarte bine şi lucrările plătite de Banca Mondială sau BIRD în învăţământ sau minerit. De asemenea reţelele comerciale Kaufland, Metro sau Real. Industria alimentară merge, dar adesea pe baza materiei primei din import, mai spune sursa citată.
În viziunea preşedintelui Camerei de Comerţ Maramureş, dezvoltarea economică a României ar trebui să urmeze trei piloni: agricultura, pentru a nu se mai importa produse agricole, investiţiile de stat atât pe verticală cât şi pe orizontală şi turismul, care deţine un "potenţial uriaş". Însă pentru ca agricultura să se dezvolte sunt necesare subvenţii ca în exterior , altfel nu are cum să fie competitivă. Investiţiile de stat trebuie să vizeze realizarea de drumuri, căi ferate, reţele de comunicaţii. Programul "Prima Casă" ar trebui să excludă apartamentele vechi, consideră domnia sa.
Începând cu toamna anului trecut, Camera de Comerţ Maramureş a întreprins o serie de cursuri de reconversie şi formare profesională, inclusiv în sectorul construcţiilor, în parteneriat cu Colegiul Naţional Tehnic "Anghel Saligny", din Baia Mare. Au fost vizate cursuri pentru maiştri, zidari, tehnicieni, dar şi sudori, tâmplari sau producători de tâmplărie termoizolantă. "Au fost bine receptate în plan local deoarece sunt mulţi muncitori fără calificare, dar şi foşti mineri, textilişti sau metalurgişti", conchide domnul Gheorghe Marcaş.
Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş numără în jur de 300 de membri. Aceştia reprezentau în 2008 aproximativ de 25% din cifra de afaceri a judeţului, 27-28% din profitul brut şi 22% din numărul de salariaţi, conform sursei citate.
