La nivelul judeţului Mureş sunt cel puţin 400 de apartamente şi vile noi de vânzare, dintre care "Contranscom Benţa" are disponibile peste 200, dar cererea este absentă. De asemenea, sunt de vânzare multe spaţii comerciale şi de producţie, cabane şi terenuri, dar nici acestea nu au căutare, ne-a precizat domnul Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş.
Potrivit domniei sale, chiar dacă în 2009 nu au rămas proiecte abandonate în faza de construcţie, piaţa imobiliară a stagnat, iar investiţiile în construcţii au fost slabe.
O investiţie mare în Târgu-Mureş, aflată spre finalizare, vizează realizarea unui spital privat, cu multiple specializări, care să fie reprezentativ la nivel naţional. Compania "Azomureş" a făcut anul trecut unele investiţii pentru protecţia mediului. Alte investiţii au vizat recondiţionarea unei ferme de păsări şi realizarea de spaţii comerciale, însă nu de anvergură. Erau şi investitori interesaţi de achiziţionarea a încă unei ferme de păsări şi a unei ferme piscicole, dar demersurile nu s-au concretizat. "Avem delegaţii străine încontinuu, din Ungaria, Germania sau Italia" şi chiar dacă nu s-au concretizat prin investiţii, s-au creat premisele pentru viitor, consideră domnul Pop.
Conform sursei citate, în perspectivă, pentru 2010 Primăria Târgu-Mureş are iniţiativa de a înfiinţa un nou parc industrial lângă oraş, dar aceasta dacă obţine terenul de 100 de hectare, cu toate utilităţile, pe care funcţionează în prezent un aerodrom militar. Astfel ar putea fi create până la 4.000-5.000 de locuri de muncă. În 2005, în Ungheni, la doar 10 km de Târgu-Mureş, a fost finalizat Parcul Industrial Mureş la iniţiativa Consiliului Judeţean Mureş şi a Primăriei Ungheni, dar din 2009 acesta este complet ocupat, după ce au mai venit investitori germani. Parcul este situat lângă aeroport şi prin apropiere urmează să treacă şi autostrada. Utilităţile au fost aduse de la 6 km, folosind fonduri europene. Ocupanţi plătesc o chirie mică, iar după cinci ani pot achiziţiona loturile.
Pentru judeţul Mureş revenirea ar putea să vină în 2010 din construcţii, deoarece antrenează producţia de materiale şi atrage forţă de muncă. De asemenea, ar trebui să fie mai multe iniţiative locale în domeniul agricol. Dacă cele două ramuri cresc, efectele se simt în tot judeţul. În industrie este totuşi dificil de concurat cu producţia din Occident, iar turismul, chiar dacă ar avea potenţial, nu are infrastructură corespunzătoare. "Sperăm ca 2010 să revină la normal", conchide domnul Vasile Pop.
Deşi Camera de Comerţ înregistra în mod normal multe solicitări pentru sprijinirea constituirii de firme, în 2009, "datorită introducerii impozitului forfetar, am fost solicitaţi mai ales pentru procedura de lichidare şi radiere a firmelor, firme mici care nu mai aveau activitate", subliniază domnul Pop.
Camera şi-a oferit serviciile pentru întocmirea documentaţiei necesare şi supravegherea implementării proiectelor în cadrul programelor europene precum SAPARD, procedurile fiind dificile mai ales pentru societăţile mici. Prin accesarea acestor fonduri, au fost realizate ferme de bovine, de melci, ciuperc[rii, precum şi o fabrică de brichete de rumeguş, ateliere auto sau cabinete medicale, mai spune sursa citată.
În prezent Camera de Comerţ şi Industrie Mureş cuprinde în jur de 800-900 de membri, a căror activitate asigură aproximativ 80% din PIB-ul la nivel judeţean. În structură sunt incluse toate întreprinderile medii şi mari din judeţ, precum şi întreprinderi mici, potrivit preşedintelui Camerei.
