Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR) consideră că Ministerul Mediului ar trebui să revizuiască proiectul Ghidului de finanţare pentru programele Casa Verde şi Casa Verde Plus, considerând că anumite aspecte ar trebui îmbunătăţite.
Asociaţia a transmis punctul său de vedere pe subiect, semnat de preşedintele acesteia, domnul Claudiu Georgescu, către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi către Administraţia Fondului pentru mediu.
Produsele utilizate în cadrul acestui program trebuie să aibă anumite caracteristici, pe care, în opinia APMCR, ministerul nu le-a avut în vedere la elaborarea programului. Printre acestea se numără: rezistenţa mecanică, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea şi mediul înconjurător, economia de energie şi izolare termică.
Punctul de vedere transmis de Asociaţie ministerului de resort menţionează: "Constatăm că proiectele Ghidurilor în cauză se referă, în mare parte, la unele din materiile prime ce ar putea fi utilizate la fabricarea de produse termoizolante pentru construcţii şi nu la produse termoizolante pentru construcţii".
Conducerea APMCR atrage atenţia că, pentru materiile prime termoizolante menţionate în ghidurile ministerului, nu există, în prezent, şi nici nu sunt perspective de investiţii, în viitorul imediat, în industria locală de prelucrare a acestora, în vederea realizării de produse termoizolante pentru construcţii.
Printre altele, Asociaţia propune reformularea unor prevederi din Ghidul de finanţare.
Scrisoarea APMCR precizează: "Propunem şi vă rugăm să aduceţi în atenţia Guvernului necesitatea şi oportunitatea elaborării unui Program de finanţare destinat susţinerii de start-up-uri în industria fabricării de produse termoizolante pentru construcţii pe bază de materii prime termoizolante locale. (...) De asemenea, considerăm necesar ca actele normative în cauză să fie avizate şi de către următoarele autorităţi: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitatea acestuia de autoritate de reglementare în domeniul construcţiilor; Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, pentru conformarea cu cerinţele privind securitatea la incendiu".
Printre altele, conducerea Asociaţiei este de părere că proiectul Ghidului de finanţare a acestor programe guvernamentale este discriminatoriu, întrucât exclude de la finanţare anumite categorii de persoane.
Producătorii de polistiren expandat din ţara noastră au transmis, de asemenea, oficialităţilor o adresă, prin care solicită "revizuirea urgentă a programului şi promovarea de soluţii cu adevărat ecologice în programul privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice", susţinând că vata bazaltică şi lâna, care se află pe lista ministerului, sunt nocive pentru sănătate.
APIVMR: "Vata minerală de sticlă şi vata minerală bazaltică sunt materiale izolatoare ce favorizează dezvoltarea durabilă"
Vata minerală de sticlă şi vata minerală bazaltică sunt materiale izolatoare ce favorizează dezvoltarea durabilă, fiind produse din materii prime ce se găsesc din abundenţă în natură: vata minerală bazaltică din bazalt, dolomită, material reciclat sub formă de brichete, iar vata minerală de sticlă din nisip, sodă carbonatată, sticlă reciclată, subliniază reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Vată Minerală din România (APIVMR), care menţionează că vata minerală este reciclabilă, poate avea conţinut reciclat şi nu dăunează sănătăţii.
"Avem convingerea că selectarea materialelor acceptate în programul guvernamental s-a făcut în concordanţă cu calităţile şi performanţele lor, cu rezultatele directe pe care acestea le pot avea asupra eficienţei energetice a clădirilor şi a protecţiei mediului", susţin membrii Asociaţiei, într-un comunicat.
Aceştia arată că, spre deosebire de alte produse izolatoare existente, cele din vată minerală oferă şi siguranţă la incendii, fiind clasificate ca produse incombustibile: "Un alt mare avantaj îl reprezintă faptul că ele nu emit fum toxic, cunoscut fiind faptul că inhalarea de fum reprezintă cea mai frecventă cauză de deces sau vătămare gravă în incendii".
Vata minerală de sticlă şi bazaltică sunt materiale cu un conţinut de Compuşi Organici Volatili extrem de scăzut, mult sub limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi mult sub emisiile generate de alte produse (de exemplu, lemn/mobilier din lemn, covoare etc.), mai susţin sursele citate.
APIVMR anunţă că a formulat, într-o adresă către minister, o serie de propuneri menite să îmbunătăţească calitatea actului legislativ.
Ministerul Mediului a publicat, spre dezbatere publică, Ghidurile de finanţare a programelor Casa Verde şi Casa Verde Plus, destinate celor care doresc finanţare pentru dotarea caselor cu sisteme de producere a energiei nepoluante şi izolarea lor cu materiale ecologice.
Circa 10.000 de români pot beneficia de bani pentru construirea de locuinţe noi sau renovarea cu materiale ecologice prin cele două programe, potrivit ministrului Mediului Cristiana Paşca-Palmer. Ministrul de resort a explicat: "Programul integral are prevăzute 198 milioane de lei, dintre care 93 de milioane sunt pentru programul clasic, de înlocuire a sistemelor de încălzire şi 45 milioane lei - pentru partea de materiale de construcţie ecologică. (...) O persoană fizică poate primi o finanţare de 6.000 de lei pentru achiziţia unor panouri solare care să asigure apa caldă menajeră, adică 100% din costuri. În cazul achiziţiei unei pompe de căldură, finanţarea ajunge la 8.000 de lei, adică 70-80% din costurile totale pentru că panourile solare vor putea să fie finanţate în proporţie de 100%. Asociaţiile de locatari nu vor putea, încă, să acceseze acest program pentru că este o interpretare juridică din cauza căreia nu o pot face. Lucrăm şi la aceasta".
Conform ghidurilor aflate în dezbatere publică, proiectele finanţate prin Casa Verde Plus vor include, pe lângă sistemele de încălzire, optimizarea energetică prin folosirea de materiale cu amprentă redusă de carbon, sisteme de acoperişuri verzi, sisteme de eficientizare a consumului de resurse şi sisteme de iluminat ecologice.
Pentru clădirile publice pot fi obţinute finanţări de până la 90% din proiect, dar nu mai mult de 500.000 de lei pentru unităţile de cult şi două milioane de lei pentru instituţiile publice. Pentru primării, subvenţia este de maximum patru milioane de lei pentru oraşele cu peste 100.000 de locuitori şi scade gradual până la 500.000 de lei pentru localităţile cu mai puţin de 3.000 de locuitori.
Persoanele care doresc să acceseze aceste programe trebuie să se înscrie la Agenţia pentru Protecţia Mediului de pe raza judeţului unde locuiesc şi să întocmească un dosar. Angajaţii de la Administraţia Fondului de Mediu vor analiza dosarul, apoi va fi semnat un contract cu viitorul beneficiar, care va avea la dispoziţie un an pentru achiziţionarea sistemului şi ca să depună facturile pentru decontare. Finanţarea va fi acordată pe principiul "primul venit, primul servit".
