Alocarea financiară a Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov pe toată perioada 2007-2013 este de 393 milioane de euro, din care se scade ceea ce s-a contractat până la momentul actual. Dar, "suma aceasta este o alocare orientativă, pentru că se poate modifica", subliniază domnul Dan Nicula, directorul general al ADRBI.
Aproape 18 milioane de euro pentru domeniul 4.3.
Al doilea apel de proiecte pentru domeniului major de intervenţie 4.3 - Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor, a fost lansat la data de 2 noiembrie 2009, iar începând cu 23 noiembrie vor fi primite proiecte, până se termină fondurile disponibile, adică 17,73 milioane de euro. Dacă se va face o realocare de la alte zone către domeniul 4.3, se poate mări considerabil suma disponibilă. În caz că un domeniu epuizează banii alocaţi, se suspendă şi ulterior va fi relansat în momentul în care sunt disponibili bani, evantual din realocare. Încă nu s-a luat o decizie privind realocarea fondurilor, dar am mai avut şi contracte cu sumă mai mică decât am avut alocarea, mai spune domnul Nicula.
Problema în cazul primei sesiuni pe domeniul major de intervenţie 4.3, a fost durata foarte mare de timp până la contractarea fondurilor. Pe noua lansare sunt îmbunătăţiri, în sensul că nu mai sunt evalute toate proiectele odată şi nu mai este un termen-limită, pe măsură ce sunt depuse proiectele, le evaluăm şi semnăm contractele, astfel încât durează maxim 4 luni tot procesul. În prima sesiune cel mai mult a durat evaluarea la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, pentru că numai de la ADRBI au fost 62 de proiecte depuse şi în jur de 460 în toată ţara.
Acum este un proces continuu, practic tot ce se depune într-o lună, intră în evaluarea tehnică şi financiară în luna următoare. Evaluarea se şi încheie în cadrul aceleiaşi luni şi practic ,de la procesul de precontractare şi până la semnarea contractului, mai durează încă 2 luni, aceasta depinzând şi de viteza cu care ne aduc beneficiarii proiectele.
În fapt sunt două entităţi care fac evaluarea. Pe de o parte ADRBI evaluează conformitatea şi eligibilitatea proiectelor în luna în carea au fost depuse, urmând să fie chemat un evaluator de la MDRL, pentru evaluarea tehnică şi financiară. Doar dacă proiectele au fost depuse în ultimele zile ale lunii, atunci vor fi evaluate în luna următoare. "Problema rezidă în numărul de proiecte pe care îl primim într-o lună, deoarece este foarte relevant câţi evaluatori solicităm de la Minister. Dacă avem foarte multe proiecte depuse în prima săptămână, tot în luna următoare se va face. Aşteptările nu sunt foarte mari pentru luna decembrie, dar, dacă într-adevar sunt foarte multe proiecte, câte s-a spus că vor fi depuse, probabil că în decembrie nu se va putea respecta termenul, iar mobilitatea evaluatorilor independenţi va fi mai grea, mai ales că evaluatorii vin din alte regiuni, ei nefiind funcţionari publici", argumentează domnul Nicula. Dacă se depun foarte multe proiecte, Ministerul nu va putea furniza un număr suficient de evaluatori, iar atunci se va prelungi evaluarea şi în ianuarie, în ordinea depunerilor. În acest caz, toţi solicitanţii ar fi anunţaţi de prelungirea termenelor, "dar aceasta nu afectează în niciun mod posibilitatea de a obţine finanţarea", ne asigură directorul general ADRBI.
Pentru Direcţia Majoră de Intervenţie 4.3, au fost depuse 62 de proiecte, din care 20 au fost respinse, 4 solicitanţi au renunţat înainte de contractare, apoi încă 8 au renunţat pe parcurs, după contractare. În două dintre cazuri, chiar dacă solicitanţii aveau bani, au preferat sa renunte pentru că obiectul investiţiei producea ceva ce nu mai avea căutare pe piaţă şi nu au vrut să cheltuiască degeaba. Dar în ansamblu, cea mai mare problemă se referă la cofinanţare şi îndeosebi la aspectele privind garanţia bancară. Aceasta este o măsură împotriva crizei, dar criza ar trebui mai curând tratată la nivel guvernamental, nu local. Ca sa obţii o garanţie bancară trebuie să blochezi sume importante în bancă. În plus mai plăteşti şi nişte comisioane, iar dobânzile sunt mai mici decât cele care ar putea fi obţinute, de exemoplu, la un depozit. "Eu aş pune banii la dispoziţia proiectului. Şi ADRBI beneficiază de finanţare din proiecte europene, dar Comisia Europeană nu acceptă să mă duc cu extrasul de cont, solicită garanţie", mai spune domnul Nicula.
Lipsesc candidaţii pentru Axa Prioritară 5
Axa Prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului este deschisă încă din 2008 şi nu s-a depus încă nimic în regiunea noastră, deşi sunt destule proiecte în pregătire. Lipsa proiectelor se explică, pe de o parte, prin faptul că s-a început mai târziu decât în celelalte regiuni, iar pe de altă parte cel mai mare potenţial beneficiar din regiune, Municipiul Bucureşti, a dispus de un buget în creştere în ultimii ani, astfel că nu prea a avut studii de fezabilitate sau proiecte fără finanţare. Având deja finanţare, nu s-a pus problema să găsească şi alte surse, spre deosebire de comunităţile mai sărace care aveau idei, dar nu aveau bani. Ele au venit primele pentru că aveau deja studiile de fezabilitate întocmite, dar au fost nevoite să aştepte până la publicarea ghidului de finanţare. Pe de altă parte, pe Domeniul Major de Intervenţie 5.1 - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, trebuie menţionat că în judeţul Ilfov autorităţile locale nu au în administrare niciun monument istoric, deoarece acestea fie sunt în proprietate privată în urma revendicărilor sau concesionărilor, fie sunt în administrarea bisericilor. În Bucuresti sectoarele nu au drept de administrare asupra monumentelor, ci doar Primăria Municipiului Bucureşti. Ar mai putea beneficia unele biserici, dar datorită lipsei resurselor sau a compartimentelor specializate, probabil că nu pot veni atât de repede cu proiecte. Până acum nu au fost proiecte depuse, dar sunt în dezvoltare, relatează domnul Nicula.
Pentru Domeniul Major de Intervenţie 5.2 - Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de turism, ghidul a fost publicat pe 30 octombrie, iar depunerea poate avea loc începând cu data de 23 noiembrie. De acest domeniu poate beneficia administraţia publică locală, dar în două ipostaze: în cazul în care sunt proiecte depuse pentru punerea în valoare a obiectivelor naturale care sunt în patrimoniu public şi nu sunt supuse regulilor de ajutor de stat, acolo sunt eligibile doar administraţiile publice locale, sau eventual în asociere cu ong-uri din domeniu. În acest caz se urmăreşte atât atragerea turiştilor, dar în acelaşi timp şi conserva obiectivului natural, fapt ce în general nu constituie obiectul de activitate al unei firme primvate, ci este atributul autorităţilor locale. Practic ele sunt beneficiarii şi, nefiind o concurenţă cu firmele private, le acordăm o cofinanţare de 98%. În al doilea caz, dacă ne referim la proiecte care vizează infrastructura de turism, respectiv crearea de zone de divertisment, pârtii, bazine, piscine, parcuri de distracţii, care presupun nişte taxe de utilizare percepute turiştilor, atunci, dacă o administraţie locală doreşte să facă proiectul, este tratată ca o societate comercială, deoarece există concurenţă. Pe această zona avem administraţiile locale, dar şi societăţile care au ca obiect de activitate turismul. Acordăm cofinanţare de la 40 la 60%, în funcţie de dimensiunea proiectului. Pentru ADRBI, alocarea în acest an pe domeniul 5.2 este de 20,47 milioane de euro, cu menţiunea că avem deja un contract de 1,8 milioane de lei, semnat pentru un hotel, deoarece au apucat să depună proiectul înainte de suspendare sesiunii anterioare, menţionează domnul Nicula.
În aprilie sunt posibile realocări de fonduri atât între axe cât şi între regiuni
Un domeniu de intervenţie este suspendat în momentul în carea avem proiecte depuse care depăşesc cu 50% suma alocată, deci ajungem la 150%. Atunci anunţăm că începând din ziua respectivă, mai sunt primite proiecte doar 15 zile lucrătoare. Suspendarea nu este însă pe un termen determinat, în funcţie de rezultatul proiectelor depuse, dacă unele sunt respinse sau se diminuează suma ce poate fi alocată, atunci se va face o evaluare pentru a vedea dacă au mai rămas bani, caz în care se poate redeschide respectivul domeniu de intervenţie. Mai există şi posibilitatea de a transfera bani dinspre alte domenii prioritare, unde nu există suficiente proiecte. În prezent, la ADRBI este suspendată doar Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor poli urbani de creştere, care este o axă specifică. Urmează ca Ministerul să relanseze ghidul solicitantului doar pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, mai spune domnul Nicula.
În general interesul vine mai ales din zona publică, pentru toate axele la care au acces administraţiile publice, existând de asemenea şi proiecte în dezvoltare. "Avem mai multe informaţii dinspre zona publică, deoarece privaţii nu prea le dau. Nu cred că se justifică să fim îngrijoraţi, pe domeniul 4.1 (n.r. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală) sunt sigur că vom avea proiecte, dar nu ştiu când. Pe domeniul 4.2 (n.r. Reabilitarea siturilor industriale poluate), ca şi în toată ţara, nu o să avem proiecte. Probabil că în aprilie se va lua decizia de a realoca ceea ce nu s-a consumat aici, cel mai probabil către Axa 5", apreciază directorul general ADRBI.
Programul Operaţional Regional are obligativităţi în ceea ce priveste priorităţile şi nu regiunile, astfel că fiecăre axă prioritară are un anumit procentaj, nu se spune ce sumă să fie alocată pentru fiecare regiune în parte. Fondurile se pot muta mai uşor de la un domeniu la altul în cadrul aceleiaşi axe prioritare, deoarece nu se modifică ponderea priorităţilor. În schimb, dacă se realocă de la o axă la alta, atunci ar însemna să se modifice procentele priorităţilor şi aceasta presupune incusiv aprobarea Comisiei şi astfel necesită mai mult timp, explică domnul Dan Nicula.
Realocarea este atribuţia autorităţii de management. Astfel, dacă nu vom avea proiecte în următoarele 6 luni, există posibilitatea de a fi realocaţi banii de la regiunea noastră la alte regiuni, astfel că "încercăm să o contracarăm prin grăbirea proiectelor care sunt deja în dezvoltare", subliniază domnul Nicula.
Pe de altă parte şi criza financiară a afectat deja derularea proiectelor şi o să continue să o afecteze. Nu au fost ocoliţi nici cei care au depus proiecte pe domeniul 4.3, astfel că 10 dintre aceştia au renunţat, mai ales datorită faptului că era prea scump să obţină un credit pentru asigurarea cofinanţării sau pentru că pur şi simplu piaţa nu mai cerea ceea ce urma să fie produs în urma implementării acestor proiecte. În schimb nu am înregistrat cazuri în care administraţia publică să renunţe la proiecte şi "cu siguranţă nu se va întâmpla, pentru că oricum administraţiile din Bucuresşti şi Ilfov sunt mai bogate decât restul ţării şi atât timp cât din 2006 până în 2008 au terminat anul cu bani necheltuiţi, înseamnă că nu aveau de ce să vină la noi", completează domnul Nicula.
Majoritatea domeniilor de finanţare au în vedere sectorul public
În acest moment sunt depuse mai multe proiecte din partea administraţiilor publice, atât ca număr, cât şi ca valoare, depăşind cu mult mediul privat. Dar, trebuie avut în vedere că pentru acesta Programul Operaţional alocă mai puţin de un sfert din fonduri, respectiv prin domeniile de intervenţie 4.3 şi 4.1, cu referire la dezvoltarea infrastructurii de afaceri. În al doilea caz valoarea totală a proiectului, cuprinzând cheltuielile eligibile şi neeligibile, poate ajunge până la 85 de milioane de lei.
Deşi mobilizarea unor astfel de sume a reprezentat o problemă, am avut proiecte pe 4.3, mai avem alte 6 proiecte depuse pe 4.1, dar dintre care 5 au fost respinse, iar ultimul este în evaluare. La acestea se adaugă şi un proiect pe domeniul 5.2.
În privinţa contractelor semnate sau care urmează să fie încheiate cu administraţii publice locale, valoarea lor ajunge pe la 50 de milioane de euro, în timp ce în mediul privat nu depăşeşte 4 milioane de euro, a precizat directorul general ADRBI.
Pe de altă parte, pentru firme există multe alte surse de finanţare din fonduri europene, dacă ne referim mai ales la competitivitate. "Pe zona de POR s-a încercat şi s-a reuşit în bună măsură, să se meargă pe nişe, zone unde este mai bună abordarea regională, cum este cazul microîntreprinderilor. Dar, nu s-a mers până la capăt în sensul de a se permite o abordare regională reală şi să fie stabilite nişte sectoare în care să intervenim, nu microîntreprinderi în general. De exemplu, în Bucureşti sunt zeci de mii de microîntreprinderi şi ADRBI dispune doar de 17 milioane de euro pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor. Adică, la o finanţare medie de 100.000 de euro, înseamnă doar 170 de proiecte. Deci, impactul general este minor, dacă ne concetram finanţarea pe un anumit tip de activităţi, era mult mai relevant", consideră domnul Dan Nicula.
Cel puţin până în 2013 nu avem cum să abordăm prin POR priorităţi regionale, deoarece este un program naţional, iar Ministerul întocmeşte un singur ghid de finanţare. "Sperăm ca în 2014, dacă nu vor fi 8 programe regionale, măcar să fie un program naţional cu priorităţi regionale", susţine domnul Nicula.
Eventualele reduceri ale ponderii cofinanţării vor ocoli mediul privat
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin care este finanţat Programul Operaţional Regional, solicită statului beneficiar să aducă, din diverse surse, 25% din valoarea proiectelor contractate. Cel mai adesea cofinanţarea este suportată din bani publici, la care se adaugă şi proiecte având cofinanţare privată. Contribuţia primăriei poate să fie de 2%, iar cea privată de 40%, dar cele două, cumulat, trebuie să acopere nivelul de 25%. Pentru a stimula depunerea de proiecte, teoretic cofinanţarea poate fi modificată, practic însă acest lucru nu se face deoarece o modificare în favoare mediului privat s-ar face în defavoarea mediului public. Şi mai important, există şi reguli aplicate la nivelul Uniunii Europene referitoare la ajutorul de stat. Astfel nicio firmă nu poate obţine cofinanţare apropiată de 100% şi nu se justifică să dea restul statul. Doar pe zona publică şi cea a organizaţiilor neguvernamentale există posibilităţi de modificare a acestor procente, pe societăţi comerciale sunt foarte imporbabil, România având oricum cea mai mare cofinanţare în acest sens. Totuşi, în cazul regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, cofinanţarea mediului privat este cu 10% mai mică decât în restul ţării, deoarece se raportează la produsul intern brut regional, explică domnia sa.
Cele mai mari sume vor fi alocate prin POR în 2011
Nu ar trebui să ni se reproşeze că se depun mai puţine proiecte în regiunea Bucureşti-Ilfov dacă se are în vedere că scopul Programului Operaţional Regional este tocmai de a reduce decalajele. Autoritatea de management se confruntă cu o problemă dacă se întârzie foarte mult cu depunerea de proiecte. Anul viitor Ministerul va trebui să răspundă Comisiei Europene cum a cheltuit banii alocaţi în 2007 şi dacă nu s-au cheltuit toţi, atunci diferenţa se pierde.
Programul se întinde între 2007 şi 2013, iar suma de 4,5 miliarde, care revine României, este împărţită pe ani, valoarea crescând treptat de la un an la altul până în 2011, când se atinge vârful, după care scade uşor. Regula este că suma alocată într-un an, trebuie cheltuită în următorii 3 ani, acesta reprezentând sistemul N+3. Astfel, ce s-a alocat în 2007 trebuie cheltuit până în 2010, iar ce s-a alocat în acest an trebuie cheltuit până în 2012. Problema apare cu anul 2013, pentru că din 2010 se trece pe sistemul N+2, adică banii trebuie cheltuiţi în doi ani. Atunci, atât ceea ce a fost acordat anul acesta, cât şi ceea ce va fi acordat anul viitor trebuie cheltuit în paralel, deci presiunea este cu atât mai mare. Nu este de ajuns să ai proiecte, trebuie să fie executate plăţi, recunoscute de autorităţile din domeniu, subliniază domnul Nicula.
Beneficiarul finanţării are de pierdut pe termen lung dacă nu îşi respectă obligaţiile
Dacă un beneficiar a început proiectul şi nu îşi respectă angajamentele, atunci autoritatea de management poate fie să nu-i mai dea alte tranşe, fie chiar să îi ia înapoi şi ce i-a dat, dar aceasta în cazurile grave, dacă se reziliază contractul. Problemele în acest sens nu o să fie pe zona de microîntreprinderi şi afaceri, pentru că acolo interesul nu este pur şi simplu de a lua banii de la noi, ci de a produce, pentru că noi nu le dăm bani pentru activitatea curentă. Problema rămâne în cazul autorităţilor publice locale, cu referire la respectarea regulilor de achiziţie publică şi de construire.
În plus, printre criteriile de eligibilitate, pe lângă acela că solicitantul nu trebuie să fi suferit condamnări, în acelaşi timp nu trebuie să existe litigii în curs având ca temă finanţări publice sau deja hotărâri judecătoreşti în defavoarea respectivului. Dacă totuşi unul dintre aceste lucruri s-a întâmplat, sunt stabilite intervale mai mici sau mai mari de suspendare a posibilităţii de a accesa fonduri. Minimul este de doi an, dar se poate ajunge la 5 ani, semnalează directorul general ADRBI.
Agenţiile nu se coordonează în funcţie de planul de dezvoltare regională
Autorităţile responsabile de dezvoltarea unei zone trebuie să întocmească un plan de dezvoltare regională. Pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, responsabili sunt ADRBI şi Consiliul pentru Dezvoltare Regională. Practic, "deoarece de la aparţia Legii Dezvoltării Regionale nu s-a mai făcut absolut niciun pas pentru sprijinirea dezvoltării capacităţii la nivel regional, lucrul acesta rămâne doar teoretic. Întocmim planul de dezvoltare regională odată la 7 ani şi îl actualizăm la jumătatea perioadei, dar proprunerile din plan nu sunt obligatoriu de respectat. Consiliul regional nu are posibilitatea de a lua decizii obligatorii pentru consiliile locale. Atât timp cât lucrul acesta nu se întâmplă, Consiliul şi agenţia executantă, nu au în regiune decât puterea dată de faptul ca unul sau altul recunoaşte utilitatea propunerilor. Regiunile de fapt nu există în România atât timp cât ele nu au caracter administrativ, prin care să funcţioneze ca regiuni. Nu se va întâmpla lucrul acesta atât timp cât legea nu prevede decât că sunt regiuni statistice", atrage atenţia directorul general ADRBI.
Faptul că, la un moment dat, se întâmplă ca anumite interese locale să coincidă, cum ar fi interesul unui sector cu cele ale comunelor limitorfe şi astfel să intre împreună într-un proiect de infrastructură, aceasta nu înseamnă că s-a făcut într-un mod planificat, la nivelul regiunii, mai spune domnia sa.
Având în vedere că în Programul Operaţional Regional, nu este un criteriu de eligibilitate încadrarea unui proiect în planul de dezvoltare regională, orice tip de proiect va fi tot la fel de eligibil ca şi celelalte, de exemplu, atât o stradă între două cartiere, cât şi o şosea de centură se situează pe aceiaşi poziţie de eligibilitate. "Atât timp cât legea a rămas la nivel declarativ, că vor exista regiuni, în schimb sunt 5-6 agentii regionale pe mediu, resurse umane, pe IMM-uri, transporturi, care nu întotdeauna corespund cu regiunile noastre şi nu se asigură coordonarea pe baza unui plan comun. Există de exemplu riscul ca noi să facem un drum, iar peste un an pe sub drumul acela să fie necesar să treacă o ţeavă de canalizare. Nu avem voie să spargem şi vom vedea dacă întârziem proiectul de mediu", subliniază domnul Dan Nicula.
ADRBI se aşteaptă ca din 2014 să avanseze la obiectivul de competitivitate şi astfel să se diferenţieze de celelalte regiuni
Anul viitor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice ar urma să înceapă discuţia referitoare la perioada de după 2013, a Programului Operaţional Regional. Acest lucru ne interesează cu atât mai mult cu cât din 2014 regiunea Bucureşti-Ilfov are toate şansele să intre într-o altă categorie de finanţare faţă de toate celelalte regiuni din România. Fondurile structurale se alocă şi se cheltuie în funcţie de mai multe obiective, iar tările sunt definite şi obţin finanţare în funcţie de această categorisire. Astfel există trei mari obiective care determină încadrarea: convergenţa, competitivitatea şi cooperare teritorială. În prima situaţie sunt incluse statele care au un produs intern brut pe cap de locuitor sub 75% faţă de media Uniunii Europene. Acestea sunt regiuni mai sărace şi atunci primesc mai multe fonduri în fiecare an, dar dirijate mai ales către infrastructură şi aspecte sociale. Obiectivul de competitivitate vizează statele din zona medie sau peste medie şi atunci se alocă banii în alt mod, pe criterii mai concurenţiale între regiuni. Toate regiunile care sunt dezvoltate se concurează şi aceasta permite ca finanţarea oferită şi tipul de proiecte să fie mai diversificate. Aici nu mai sunt incluse proiecte de străzi sau şosele de centură, ci apar proiecte integrate, care combină finanţarea afacerii cu finanţarea infrastructurii, şi cu o cofinanţare mai mică. Ori, în 2013-2014 regiunea Bucureşti-IIfov se va situa cu siguranţă peste 75% din media UE a produsului intern brut pe cap de locuitor. Atunci trebuie să fim trataţi diferit faţă de restul regiunilor din România, care rămân în obiectivul Convergenţă, dar trebuie să prezentăm şi un plan pentru a primi astfel de fonduri, conchide domnul Dan Nicula.
Implementarea domeniului 4.3 în cazul unei societăţi de construcţii
Societatea Tenta Cons, din Bucureşti, cu activitate în domeniul construcţiilor, a accesat fonduri europene prin POR. Respectiv domeniul 4.3 - Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.
Doamna Florentina Moiseanu, unul dintre asociaţi, precizează că a aflat de oportunităţile POR cu ocazia unui seminar. Astfel, în august 2008 a fost depus un proiect pentru creşterea competitivităţii prin achiziţionarea de echipamente tehnologice. În decembrie 2008 s-a ajuns la faza de precontractare, iar în luna martie din 2009 s-a semnat contractul. Implementarea a durat 6 luni, mai ales datorită procesului de selectare a ofertelor. A durat mult selectarea ofertelor. Concret, au fost achiziţionate 4 utilaje de la furnizori diferiţi, inclusiv din Italia. Aceştia "nu înţelegeau de ce le cerem atât de multe acte", mai spune doamna Moiseanu.
Finanţarea nerambursabilă a reprezentat 70%, respectiv 261.979 de lei, din valoarea totală eligibilă, de 374.256 de lei. Până în luna noiembrie fusese decontată prima tranşă şi urma a doua. Totuşi, accesarea fondurilor a presupus o serie de costuri pe care societatea nu le-ar fi făcut în mod normal, precum sunt cele prilejuite de serviciile de consultanţă. Efectul investiţiei se simte deja, în sensul că utilajele respective sunt folosite în activitatea societăţii, conchide doamna Moiseanu.
