Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2021
Abonament gratuit

Sectorul 3: Primăria va reabilita şi construi locuinţe şi parcaje

F.A. Piaţa Imobiliară /

Ştefan Dumitraşcu, arhitect şef al Sectorului 3

Ştefan Dumitraşcu, arhitect şef al Sectorului 3

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Anul 2013 pare că se va situa la un nivel comparabil cu anul trecut în privinţa construcţiilor, după ce în 2012 situaţia s-a îmbunătăţit faţă de 2011. Practic, anul 2013 va continua tendinţele manifestate în 2012: construcţia de locuinţe unifamiliale cu regim de înălţime mic şi clădiri cu caracter industrial şi de depozitare, ne-a declarat arhitectul şef al Sectorului 3, domnul Ştefan Dumitraşcu.

    Activitatea de construire se concentrează în zona de est a Sectorului 3, de o parte şi de cealaltă a Bd. Theodor Pallady, principala zonă de expansiune din sector, prevăzută ca zonă edificabilă în Planul Urbanistic General.

    Primăria de sector a continuat anul trecut programul multianual de investiţii în viabilizare (extinderea reţelelor de apă şi canalizare şi asfaltare a drumurilor) început în urmă cu trei ani. Acest program vizează teritoriul de aproximativ 800 de hectare cuprins între str. Gheţu Anghel, Drumul Între Tarlale, Bd. Theodor Pallady şi strada Ozana. Terenul în cauză este în prezent viabilizat în proporţie de aproximativ 25%.

    Programul va continua în următorii ani, pe măsura ce se construiesc noi case pe parcelele private. În fiecare an zeci de case sunt ridicate în această zonă.

    În ansamblu, în 2012 s-a simţit o activitate mai intensă în construcţii. Mai ales în ceea ce priveşte construcţia de noi locuinţe individuale, au fost mult mai puţine cazuri de prelungire a autorizaţiei de construire. Practic, cine a cerut autorizaţie la începutul anului, a şi construit casa până la sfârşitul anului. Pentru că încă sunt probleme cu creditarea bancară, cei care construiesc acum locuinţe apelează la economii sau finanţează lucrarea prin vânzarea altor proprietăţi, explică Ştefan Dumitraşcu.

    În paralel, de-a lungul Bd. Theodor Pallady continuă extinderea proiectelor cu caracter industrial şi de depozitare în zona cuprinsă între Drumul Între Tarlale, Strada Oxigenului şi limita sectorului cu judeţul Ilfov, respectiv comuna Cernica.

    Aici, încet - încet, se dezvoltă un pol comercial de distribuţie şi depozitare pentru toată marfa care vine pe autostrada Bucureşti - Constanţa (A2), apreciază arhitectul şef al Sectorului 3.

    Cererea pentru ansambluri rezidenţiale, clădiri comerciale şi industriale rămâne în continuare la un nivel redus faţă de anii 2009-2010. Printre cele mai importante construcţii autorizate în 2012 se numără o clădire de birouri de 17 etaje pe Bd. Corneliu Coposu (n.r. dezvoltată de Pa & Co), reabilitarea, extinderea şi recon­figurarea magazinului Titan, câteva proiecte de retail şi hoteluri mai mici, precum şi reamenajarea unei clădiri pentru a găzdui o clinică medicală.

    Primăria vrea să cumpere terenuri pentru locuinţe

    La nivelul Sectorului 3 există peste 8.000 de cereri de locuinţe pentru tineri, locuinţe sociale şi destinate persoanelor evacuate din casele naţionalizate. Până acum, primăria de sector a reuşit să ofere în chirie 600 de apartamente pentru astfel de cazuri. Aceasta în contextul în care în ultimii ani au fost construite din bugetul local trei blocuri pe Aleea Cioplea, totalizând 209 apartamente.

    Primăria Sectorului 3 mai are în administrare un teren de aproximativ 1,2 hectare la intersecţia dintre Şoseaua Mihai Bravu şi Splaiul Independenţei, unde intenţionează să construiască alte trei blocuri de locuinţe pentru tineri. În acest scop, în bugetul pe 2012 era rezervată suma de 88 milioane lei, care însă nu a fost cheltuită până la finele anului. Cel mai probabil, suma va fi reportată pentru 2013.

    Mai mult decât atât, tot anul trecut, consiliul local a înfiinţat o comisie care să identifice terenuri pretabile pentru a fi achiziţionate de Primărie de pe piaţa liberă, în vederea dezvoltării de locuinţe sociale şi pentru tineri. Edilii locali au luat în considerare posibilitatea realizării de locuinţe în parteneriat cu investitori privaţi, însă schemele financiare propuse de aceştia sunt aproape imposibil de derulat la nivelul administraţiilor locale. Condiţiile de creditare constituie un obstacol, cu atât mai mult cu cât primăria de sector doar administrează terenuri, fără a le deţine. Prin urmare discuţia trebuie purtată în paralel şi cu Primăria Capitalei, proprietarul terenurilor. Procedura este de durată, iar investitorul ajunge între timp să îşi piardă interesul, precizează domnul Dumitraşcu.

    O altă iniţiativă locală vizează înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară care să reunească Sectorul 3 şi localităţile limitrofe acestuia din judeţul Ilfov: Popeşti- Leordeni, Cernica, Pantelimon şi Glina. În acest sens, primăria de sector a obţinut împuternicire anul trecut de la Consiliul General al Capitalei. Prin această asociere s-ar putea realiza proiecte în parteneriat public - privat. Primăriile limitrofe ar putea pune la dispoziţie terenuri, iar Primăria Sectorului 3 ar investi în viabilizarea acestora, astfel încât să fie atractive şi pentru investitorul privat, explică arhitectul Dumitraşcu.

    Reabilitarea termică va continua în 2013

    Un program de investiţii important al Sectorului 3 vizează reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe. La sfârşitul lunii ianuarie erau reabilitate în jur de 160 de blocuri, iar lucrările la alte aproximativ 200 erau contractate. Având în vedere că bugetul local reprezintă deocamdată singura sursă de finanţare, reabilitarea termică reprezintă o sarcină dificilă, în Sectorul 3 existând peste 2.200 de blocuri. Prin urmare, chiar dacă bugetul local ar fi investit în totalitate în reabilitarea termică, tot ar dura mulţi ani pentru a interveni asupra tuturor blocurilor, subliniază domnul Dumitraşcu.

    Fondurile europene ar reprezenta o alternativă de finanţare, însă asociaţiile de proprietari nu sunt încântate de faptul că trebuie să aducă o cofinanţare, atât timp cât până acum reabilitarea a fost gratuită.

    În privinţa calităţii, lucrările de reabilitare nu au fost ocolite de oarecare neajunsuri legate, de exemplu, de refacerea teraselor sau planeitatea faţadelor. Acestea au fost însă rapid remediate.

    În ceea ce priveşte cromatica abordată la reabilitare, Primăria a optat pentru menţinerea gamei coloristice iniţiale a blocurilor, acolo unde a fost posibil. De altfel, la multe blocuri realizate din prefabricate finisajul şi coloristica lipsesc.

    La blocurile reabilitate se aplică patru-cinci nuanţe, combinat, şi cam trei modele de geometrie. Se obţine astfel şi o personalizare a spaţiului pu­blic, menţionează domnul Dumitraşcu.

    În 2013 se vor construi mai multe parcaje

    O direcţie de investiţii în Sectorul 3 vizează crearea de locuri de parcare. La sfârşitul anului trecut, consiliul local a aprobat realizarea unui parcaj subteran cu 810 locuri care să deservească Parcul Titan. Deşi este unul dintre principalele puncte de atracţie din Sector, dispune de puţine locuri de parcare. Pentru această investiţie a fost emis certificatul de urbanism şi în februarie era în curs de elaborare proiectul de detaliu pentru eliberarea autorizaţiei de construire. Investiţia ar urma să fie realizată cu finanţare din bugetul local. Costurile vor fi recuperate în timp din tariful orar plătit de vizitatori. Lucrările ar trebui să demareze spre sfârşitul primăverii sau începutul verii.

    În paralel, Primăria şi-a bugetat pentru acest an şi construirea a trei parcări de reşedinţă semiîngropate. Cea mai mare dintre acestea va dispune de aproximativ 400 de locuri de parcare. Alte două parcări, de data aceasta supraetajate şi de dimensiuni mai reduse, vor fi realizate în zone în care acum există parcări extinse la nivelul solului. În acest caz, edilii nu urmăresc creşterea numărului de locuri de parcare, ci eliberarea unor terenuri ocupate de parcările dispuse pe orizontală. Pe aceste terenuri ulterior vor fi amenajate spaţii verzi, locuri de joacă şi eventual vor fi construite creşe. Acest lucru este cu atât mai important cu cât primăria de sector nu deţine terenuri, ci doar le administrează în numele proprietarului, Primăria Capitalei.

    Concursuri pentru amenajarea spaţiului public

    Primăria Sectorului 3 intenţionează să deruleze în acest an concursuri de arhitectură pentru tinerii arhitecţi, în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu". Concursurile de proiecte vor avea ca temă regenerarea şi personalizarea spaţiului public din Sectorul 3. Studenţii la arhitectură şi urbanism vor primi o temă în baza căreia vor propune soluţii. Cele mai bune proiecte vor fi premiate şi transpuse în realitate.

    Primăria de sector va continua să investească în personalizarea spaţiului public, deoarece, deşi reprezintă investiţii mai mici comparativ cu reabilitarea termică, toţi locuitorii beneficiază de ele.

    "Ştii că eşti în Sectorul 3 după mobilierul urban, amenajarea spaţiilor verzi, modul de tratare a intersecţiilor, aspectul parcărilor de reşedinţă", argumentează Ştefan Dumitraşcu.

    În prezent, Primăria Sectorului 3 are în curs de realizare Planul Urbanistic Zonal aferent extremităţii sudice a sectorului, de-a lungul râului Dâmboviţa. De asemenea, în proiectul de buget din acest an mai este prinsă finanţarea pentru încă două PUZ-uri aferente unor zone încă neacoperite prin documentaţiile anterioare.

    Centrul istoric este în pericol de prăbuşire

    Deşi Centrul Istoric al Bucureştiului a cunoscut în ultimii ani un avânt economic după reabilitarea domeniului public (străzi, apă, canal), nimeni nu se gâdeşte să investească un leu în reabilitarea efectivă a clădirilor vechi, nici măcar pentru asigurarea elementelor decorative de pe faţade. Aceasta în contextul în care proprietarii obţin venituri din chirii, subliniază Ştefan Dumitraşcu.

    Perimetrul Centrului Istoric, deşi se află pe teritoriul Sectorului 3, este administrat aproape în totalitate de Primăria Municipiului Bucureşti, inclusiv în ceea ce priveşte avizele şi autorizaţiile. În speţă, competenţele primăriilor de sector pe zonele istorice protejate sunt mult limitate.

    Legislaţia ce face referire la menţinerea în bună stare de func­ţionare a interiorului şi exteriorului clădirilor ar trebui să fie mult mai drastică. "La o maşină îţi faci anual inspecţia tehnică periodică, în caz contrar eşti amendat. Pentru clădiri nu există ITP", atrage atenţia arhitectul Dumitraşcu. În eventualitatea unui cutremur mai puternic, puţine clădiri din Centrul Istoric ar rezista.

    Primăria Capitalei este obligată sa emită avize de funcţionare pentru localurile din centru atât timp cât proprietarii prezintă dosare complete, chiar dacă imobilele în care funcţionează localurile se află într-o stare deplorabilă. Aceasta deoarece legislaţia nu instituie obligativitatea prezentării unui document privind siguranţa structurală şi nestructurală a construcţiei. Chiar dacă la nivelul Poliţiei Locale există un serviciu specializat pentru disciplina în construcţii, atribuţiile acestuia sunt limitate. Personalul serviciului verifică dacă lucrările au fost executate în conformitate cu autorizaţia de construire, constată şi sancţionează construirea fără autorizaţie, însă nu se poate pronunţa asupra stării tehnice a clădirii. Această sarcină îi revine Inspectoratului de Stat în Construcţii.

    Sunt foarte puţine cazurile în care autorităţile nu cunosc proprietarii clădirilor aparent abandonate din zonele istorice. Dacă proprietarul nu îşi întreţine construcţia, primăria poate cel mult să îl amendeze atunci când clădirea devine un pericol public.

    Oraşul trebuie să crească pe verticală

    În opinia arhitectului Ştefan Dumitraşcu, Bucureştiul trebui să treacă de la o extindere pe orizontală, la o creştere pe verticală. În general, oraşele au tendinţa să crească, însă, când sunt confruntate cu agresiuni externe: de natură fiscală, socială, militară, cataclisme, asemeni unor organisme vii, se retrag pe orizontală şi încep să se dezvolte pe verticală.

    "Oraş înseamnă locuire pe verticală, utilizare în comun şi intensivă a metrului pătrat de pământ, servicii pentru toată lumea. La noi, în Bucureşti, în ciuda agresiunii financiare, a crizei economice, a lipsei investiţiilor, aglomeraţiei, a riscului seismic, lumea continuă să vină, iar oraşul se extinde prin căsuţe mici", sesizează domnul Dumitraşcu.

    Extinderea pe orizontală generează nişte structuri parazitare în raport cu Bucureştiul, expuse la riscuri şi fără acces la utilităţi şi servicii. În continuare se construiesc case aproape autonome, în zone izolate. În mod surprinzător, criza nu a schimbat această tendinţă, tot aşa cum nu a dus la ieftinirea substanţială a apartamentelor din blocurile vechi şi uzate, subliniază Ştefan Dumitraşcu.

    În prezent, tehnologia permite realizarea unor construcţii foarte înalte în zone seismice, cum este cazul Bucureştiului. Dezvoltarea imobiliară pe verticală se pretează pe tot teritoriul oraşului, mai puţin zonele protejate. "Este chiar dezirabil să fie construite clădiri înalte deoarece ele aduc bani, dezvoltare şi înseamnă ", afirmă domnul Dumitraşcu.

    Dezvoltarea oraşului implică şi o îmbunătăţire a infrastructurii de transport. În opinia arhitectului şef al Sectorului 3, oraşul nu are de câştigat prin construirea de pasaje supraterane costisitoare. Alte metropole precum Tokyo sau Boston, care au dezvoltat intensiv astfel de structuri, au decis în ultimii ani să le demoleze. În locul lor au fost amenajate parcuri şi spaţii publice, iar infrastructura de transport a fost introdusă în subteran. Suplimentar, edilii au prioritizat transportul în comun, de exemplu prin crearea de benzi dedicate.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Smart City

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Perspective

    Companii

    Internaţional