Construirea şoselei va sistematiza şi consolida zona de faleză dintre portul Tomis şi staţiunea Mamaia
Primăria Municipiului Constanţa a organizat recent o dezbatere publică pentru a prezenta concluziile studiului de impact asupra mediului al şoselei de coastă. Proiectul a fost iniţiat de municipalitatea constănţeană în urmă cu 13 luni. Obiectivul "Zona de coas-tă a Mării Negre - Creşterea atractivităţii turistice a falezei dintre portul Tomis şi staţiunea Mamaia" are două componente majore - turistică şi de mediu - care vizează, pe lîngă valorificarea imensului potenţial turistic al falezei, consolidarea zonei de coastă. Pro-iectul a fost aprobat deja de Agenţia de Dezvoltare Regională şi de o serie întreagă de ministere, cu excepţia celui al Mediului. Bugetul total al pro-iectului este de 10.294.167 euro, din care contribuţie nerambursabilă prin programul PHARE - 6.666.660 euro, contribuţie bugetul local - 3.288.795 euro şi TVA - 338.711 euro. Costurile lucrărilor de consolidare a falezei şi protecţie a malului împotriva eroziunii se ridică la 7.134.377 euro (70% din valoarea totală).
Municipiul Constanţa mai are, în afară de plajele amenajate, şi plaje naturale încă neexploatate turistic, situaţie care ar putea fi rezolvată prin construirea şoselei de coastă, cu o lungime proiectată de aproximativ 6 km. Aceasta va permite accesul turiştilor în zona aflată între cele două puncte de interes ale oraşului - peninsula (zona istorică) şi staţiunea Mamaia - şi ar fluidiza traficul rutier din centrul Constanţei.
Gheorghe Dumitru Dimache, directorul firmei SC "Geostud" SRL, cea care a întocmit studiul de impact asupra mediului, a declarat, în cadrul dezbaterii publice, că aspectele pozitive ale proiectului sînt majoritare: sistematizarea zonei costiere, consolidarea falezelor şi deschiderea pentru viitoarele construcţii. Specialiştii susţin că este imperios necesară demararea lucrărilor de consolidare a taluzului din zona costieră portul Tomis - staţiunea Mamaia, pentru a preîntîmpina prăbuşirea malurilor şi alunecările de teren. Reprezentanţii societăţii civile prezenţi la dezbatere şi-au exprimat, la rîndul lor, susţinerea pentru construcţia şoselei de coastă.
Primarul Radu Mazăre a evidenţiat şi un alt obiectiv al proiectului: revitalizarea zonei istorice peninsulare a oraşului Constanţa. Autoritatea locală poate ridica statutul zonei istorice numai prin stabilirea situaţiei juridice a imobilelor din zonă şi prin investiţii în infrastructură. Şoseaua de coas-tă va avea ca efect creşterea interesului investitorilor faţă de zona peninsulară a Constanţei, ceea ce va face ca, în scurt timp, imobilele de patrimoniu să fie achiziţionate de persoane care îşi vor putea permite să le reabiliteze.
În ceea ce priveşte stadiul actual al proiectului, primarul Mazăre a arătat că Ministrul Mediului spune că este imposibil să se construiască în zonă, pentru a nu fi deranjat ecosistemul. Domnia sa afirmă: "Mi se pare că purtăm o bătălie cu oameni totalmente răuvoitori, în condiţiile în care noi găsisem şi banii şi soluţiile pentru realizarea şoselei şi consolidarea falezei. Consolidarea falezei este una dintre atribuţiile Guvernului. Am găsit banii şi soluţiile necesare fără a apela la fondurile guvernamentale, bugetare, şi am ajuns în postura să ne lovim la genunchi".
Ca să justifice avizul nefavorabil, ministrul mediului, Sulfina Barbu invocă o lege care interzice ridicarea de construcţii la o distanţă mai mică de 150 metri de zona costieră, deşi aceeaşi lege stipulează că se poate face o derogare de la această prevedere, dacă este vorba despre lucrări de importanţă deosebită pentru siguranţa populaţiei, unde pot fi încadrate şi consolidările de faleze.
Din cauza avizului nefavorabil dat de Ministerul Mediului, acest proiect a pierdut şansa de a accesa finanţarea nerambursabilă în acest an. Conform precizărilor directorului Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Protecţia Mediului din cadrul Primăriei Constanţa, Ani Merla, primarii care conduc localităţi aflate în zona costieră susţin acum un amendament la legea invocată de Ministrul Mediului. Astfel, s-ar putea institui o derogare pentru lucrările executate în intravilanul localităţilor.
