Ştefan Dumitraşcu, arhitect şef Primăria Sector 3
Stagnare a activităţii de construcţii a adus anul 2010 în sectorul 3 al Capitalei, potrivit domnului Ştefan Dumitraşcu, arhitect şef la Primăria Sector 3. Numărul de autorizaţii a fost similar celui din 2009, iar majoritatea documentaţiilor pentru construcţii noi a fost înaintată pentru locuinţe individuale cu regim de înălţime parter şi etaj sau demisol, parter şi etaj, numai câteva autorizaţii fiind pentru ansambluri de locuinţe.
Construcţiile de locuinţe se extind spre zona Brăţării, unde există utilităţile majore
Loc pentru construcţii mai este destul în Sectorul 3, acesta având o situaţie mai bună din acest punct de vedere faţă de celelalte sectoare ale Bucureştiului. "Există o mare rezervă de teren neconstruit, aflat în proprietate privată, între 800-1.000 ha, în partea de est a sectorului", ne-a spus domnul Dumitraşcu. Aceasta este cunoscută ca zona Brăţării, dispusă de o parte şi de cealaltă a Autostrăzii Soarelui pâna la ieşirea din Bucureşti, în spatele primului front de construcţii care nu au funcţiuni rezidenţiale. Numai în zona Răţărie, există un teritoriu de circa 300 de ha, intravilan, încadrat în PUG ca zonă de locuinţe individuale. "Acolo se extinde vizibil fondul construit", subliniază Ştefan Dumitraşcu.
Zona menţionată este una "privilegiată" şi în ceea ce priveşte utilităţile: reţelele de curent electric, gaze, apă, canalizare, au fost introduse încă de acum 40 de ani pentru a deservi marile platforme industriale, Republica în partea de nord, respectiv platforma Bucureşti-Est. Acestea au intrat într-un proiect de reconversie după 1989, şi-au restrâns activitatea sau au fost închise, iar terenurile au fost valorificate. Pe de altă parte, terenuri agricole din zonă au fost restituite proprietarilor, care ulterior le-au lotizat şi revândut. Reţeaua de apă este în continuă extindere în zona respectivă prin investiţiile pe care le face Primăria Sectorului 3, în comun cu Apa Nova. În plus, terenul este, conform documentaţiilor de urbanism în vigoare, destinat construirii de locuinţe, iar accesul este relativ uşor pentru toată zona, situându-se în apropierea arterelor majore precum Theodor Pallady şi cu acces la linia de metrou, precum şi la centre comerciale.
Datorită atractivităţii zonei, preţul de vânzare al terenurilor s-a menţinut la un nivel destul de ridicat în pofida crizei. Deşi încă mai sunt terenuri care pot fi cumpărate cu 80 de euro/mp, în general preţul este în jurul a 200-220 de euro pe mp, iar înaintea crizei imobiliare ajunsese şi la 300 euro/mp, relatează domnul Dumitraşcu. Domnia sa subliniază că dezvoltarea zonei se face coerent, cel mai probabil pe parcursul următorilor cinci ani: "Nimeni nu intenţionează să transforme această zonă într-o nouă Pipera, cu străduţe de 2,8 m, încât să intri cu oglinzile pliate şi să ieşi în marşarier pentru că nu ai unde să întorci maşina".
Pentru zona respectivă Primăria a întocmit un Plan Urbanistic Zonal în urmă cu aproape doi ani, necesar în primul rând pentru determinarea amprizelor străzilor şi demararea lucrărilor de infrastructură ce ţin de primăria de sector, respectiv de apă-canal, asfaltare, trotuare.
La începutul anului curent era finalizată o primă jumătate din reţeaua stradală aferentă străzii Făgetului, care este paralelă cu Theodor Pallady şi reprezintă spina mediană a acestui cartier. De asemenea, continuau lucrările pe strada Gheţu Anghel, care este limita acestui teren în partea nordică. În plus, au fost introduse toate utilităţile: apă, canal, asfalt, inclusiv puncte de branşament prevăzute în dreptul fiecărui lot.
"Estimez că, dacă ritmul va fi acelaşi, în următorii cinci ani acest teritoriu va fi integral construit. Această zonă rezidenţială a Bucureştiului va fi foarte atractivă şi bine organizată din punct de vedere urbanistic, în ceea ce priveşte limitările de regim de înălţime, retragerea faţă de vecinătăţi şi de stradă. Mai mult, prin PUZ au fost rezervate terenuri care încă mai erau în domeniul privat al statului, atât pentru realizarea de spaţii verzi, mici scuaruri, precum şi pentru construirea de şcoli, grădiniţe, secţii de poliţie, magazine de proximitate", explică arhitectul şef al sectorului 3.
În zona Brăţării sunt deja construite în jur de 250 de case, iar terenul de 800 de ha permite extinderea la un număr mult mai mare. Majoritatea proprietarilor deţin loturi mici, între 500-1.000 mp, dar sunt şi proprietăţi de 10 ha care permit o dezvoltare imobiliară mai mare. De exemplu, la limita cu strada Gheţu Anghel a fost construit un cartier de case înşiruite, ocupat în proporţie de 75%. De asemenea, au fost eliberate certificate de urbanism în vederea realizării unor construcţii similare, mai spune sursa citată.
