Piaţa construcţiilor din România începe 2026 la un nivel foarte ridicat de activitate, apropiat de maximele istorice, susţinută în principal de investiţiile publice, dar şi de un interes constant din partea dezvoltatorilor privaţi, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu aproape 8% în perioada ianuarie - noiembrie 2025, comparativ cu anul anterior, ajungând foarte aproape de recordul din 2023, arată raportul anual Colliers, adaugă sursa citată.
Evoluţie arată că sectorul construcţiilor funcţionează în continuare la un nivel ridicat de activitate şi rezistă, cel puţin deocamdată, presiunilor şi incertitudinilor tot mai accentuate din ultimii ani, potrivit comunicatului. Totodată, sectorul construcţiilor a avut o pondere de aproape 9% din produsul intern brut în 2025, cea mai mare valoare din Uniunea Europeană şi semnificativ peste media de 5% a statelor membre, menţionează sursa precizată.
Pe segmente, creşterea pieţei este susţinută în principal de lucrările de inginerie, unde se regăsesc mai ales proiectele finanţate din fonduri publice, precum infrastructura şi marile spitale, care au atins niveluri record în 2025, se arată în comunicat. Construcţiile nerezidenţiale au crescut anul trecut cu peste 11% faţă de 2024, apropiindu-se de nivelurile maxime din 2023, specifică sursa. Şi sectorul rezidenţial a înregistrat o creştere solidă, de peste 12%, chiar dacă rămâne sub vârful istoric recent, menţinându-se însă constant peste nivelurile de dinainte de pandemie, adaugă sursa amintită. Per ansamblu, activitatea din construcţii a ajuns în 2025 la aproape dublul nivelului anterior pandemiei, confirmând ritmul accelerat al lucrărilor din ultimii ani, punctează sursa precizată.
„Datele arată foarte clar că piaţa construcţiilor din România funcţionează la o turaţie foarte ridicată, apropiată de maximele istorice, iar acest ritm este susţinut în principal de proiectele publice de mari dimensiuni. Este însă important de înţeles că vorbim despre volume de lucrări, adică despre intensitatea activităţii şi numărul de ore de muncă, nu despre valoarea financiară a investiţiilor, ceea ce face rezultatele cu atât mai spectaculoase. Am interpreta aceste informaţii în următoarea cheie: ritmul şi amploarea schimbărilor sunt la un nivel semnificativ, iar dacă putem menţine această direcţie, ţara va arăta foarte diferit peste 10 ani”, explică Head of Construction Services, Alexandru Atanasiu, conform comunicatului de presă.
Chiar dacă nivelul actual al activităţii rămâne ridicat, perspectivele pe termen scurt şi mediu sunt marcate de presiuni suplimentare, subliniază sursa citată. Începând cu 2026, a intrat în vigoare o nouă taxă pe carbon aplicată materialelor de construcţii importate din afara Uniunii Europene, menţionează sursa amintită. Primele estimări indică un impact potenţial asupra costurilor în intervalul 10% - 15%, însă amploarea efectivă va deveni mai clară pe parcursul anului, se arată în comunicat. Având în vedere dependenţa ridicată a României de importurile de oţel, aluminiu şi alte metale, este puţin probabil ca aceste costuri suplimentare să fie absorbite integral de companiile din construcţii, susţine sursa menţionată. În practică, o parte semnificativă va fi transferată mai departe în lanţul de producţie, ceea ce va pune presiune asupra preţurilor finale ale proiectelor, conform comunicatului de presă. Cum finanţarea rămâne selectivă, iar costurile sunt deja la niveluri ridicate, o astfel de creştere poate reduce apetitul pentru noi investiţii, în special în sectorul privat, explică sursa menţionată anterior.
Aceste presiuni sunt accentuate de contextul geopolitic global, care a făcut aprovizionarea cu materiale mai dificilă şi mai costisitoare, potrivit comunicatului remis redacţiei. În 2025, indicii care urmăresc preţurile anumitor materiale de construcţii au ajuns la niveluri record atât în Europa, cât şi în Statele Unite, precizează sursa. Preţul cuprului, de exemplu, un material esenţial pentru sectorul construcţiilor, a crescut cu peste 40% în 2025, atingând maxime istorice, iar şi alte metale de bază au înregistrat scumpiri semnificative, conform comunicatului de presă.
Pe piaţa muncii locale, construcţiile au atins un nivel record al forţei de muncă, cu 462.000 de angajaţi în iulie 2025, în creştere cu 1% faţă de anul anterior, indică sursa precizată. Consultanţii Colliers subliniază în comunicat că uşoara scădere observată în lunile următoare nu schimbă tendinţa generală şi poate fi explicată şi prin factori sezonieri.
În acelaşi timp, chiar dacă presiunile asupra salariilor sunt vizibile într-o piaţă a muncii încă tensionată, nivelul salariilor din construcţii din România rămâne sub cel din alte ţări din Europa Centrală şi de Est, potrivit comunicatului. Acest lucru oferă companiilor un anumit spaţiu de manevră, într-un context în care costurile sunt deja în creştere, adaugă sursa amintită. Astfel, consultanţii Colliers atrag atenţia că sectorul construcţiilor din România continuă să înregistreze marje operaţionale peste media Uniunii Europene, ceea ce oferă un anumit grad de amortizare a presiunilor de cost, chiar dacă mediul rămâne unul dificil, explică sursa precizată.
Alexandru Atanasiu a declarat: „În ultimii ani, construcţiile au ajuns să cântărească tot mai mult în economia României. În primele trei trimestre din 2025, sectorul a reprezentat 8,7% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană şi semnificativ peste media de 5% a statelor membre. Această pondere arată cât de mult se bazează economia pe construcţii, dar scoate în evidenţă şi o anumită vulnerabilitate, având în vedere că peste jumătate din activitate este legată de lucrările de inginerie finanţate din fonduri europene. Deşi acesta nu este scenariul de bază, eventuale întârzieri sau blocaje în accesarea fondurilor europene ar putea avea un impact vizibil asupra sectorului, cu efecte care s-ar resimţi mai larg în economie”, conform comunicatului de presă.
Potrivit sursei menţionate, pentru 2026, consultanţii Colliers se aşteaptă la o evoluţie mai echilibrată a pieţei construcţiilor, într-un context în care presiunile asupra costurilor vor rămâne ridicate. Activitatea ar urma să fie susţinută în continuare de investiţiile publice, cu condiţia menţinerii unui climat politic stabil. În acelaşi timp, investitorii privaţi îşi ajustează deja planurile şi calendarul proiectelor, pregătindu-se pentru o posibilă relansare a pieţei pe termen mediu, mai adaugă sursa citată.
