Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2021
Abonament gratuit

Primăria Bucureştiului va introduce regulamente pentru construcţiile din zonele protejate

F.A. Legea /

Primăria Bucureştiului va introduce regulamente pentru construcţiile din zonele protejate
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Clădirile cu valoare istorică ale Bucureştiului sunt concentrate în 98 de zone protejate, care acoperă o bună parte din centrul oraşului. Însă doar atribuirea statutului de zonă protejată este insuficient pentru asigurarea păstrării patrimoniului construit al Capitalei. Ca răspuns la această problemă, Primăria Municipiului Bucureşti intenţionează să introducă Planuri Urbanistice Zonale care să definească regimul tehnic al construcţiilor din trei zone protejate, care au făcut recent obiectul unui studiu de specialitate comandat de municipalitate. Documentaţia se află în prezent în dezbatere publică, iar ulterior dezbaterii, PUZ-urile vor fi înaintate spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

    Cele trei zone protejate vizate de studiu sunt: Dorobanţi (de o parte şi de cealaltă a Căii Dorobanţi între Str. Grigore Alexandrescu şi Bd. Dacia), Vasile Conta (preponderent de-a lungul străzilor Vasile Conta, Nicolae Filipescu, Tudor Arghezi şi General David Praporgescu) şi Pitar Moş (aproximativ zona cuprinsă între Piaţa Alexandru Lahovari şi Str. C. A. Rosetti).

    Pentru acestea se propune o metodologie cu regulament parcelar care va permite conservarea identităţii acestor zone, stoparea construirii haotice şi implicit asigurarea securităţii juridice a proprietarilor şi a investitorilor, "Am pornit cu cele trei zone, dar încercăm să ajungem într-un timp rezonabil să parcurgem toate zonele protejate", precizează Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Bucureştiului.

    Studiul aferent celor trei zone protejate amintite a fost întocmit de specialişti din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" şi ai biroului de arhitectură Quattro Design, Bucureşti. În reglementările propuse este inclusă pentru fiecare parcelă o schemă care să servească funcţionarilor din departamentele de urbanism ale administraţiilor publice locale, pentru a menţiona în mod corect în certificatele de urbanism eliberate prevederile legate de regimul tehnic al clădirilor din zonele protejate şi studiile suplimentare necesare pentru diverse tipuri de investiţii. "Credem că un mare avantaj este clarificarea regimului de construire, deoarece, până la urmă, este descurajant să investeşti într-o zonă protejată, mai ales dacă nu ştii ce poţi să faci acolo", accentuează arh. Sergiu Nistor, profesor în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" şi membru în colectivul care a realizat studiul.

    Intervenţiile permise în zonele protejate vor fi limitate

    Orice intervenţie la clădirile cu valoare culturală complexă se va rezuma la conservarea acestora. La clădirile cu valoare medie, în situaţii precis menţionate, sunt permise fie acţiuni de refacere, supraetajare (dacă şi complexul urbanistic câştigă prin aceasta) etc. În cazul celorlalte clădiri, cu grad redus de protecţie, este importantă crearea cadrului pentru dezvoltarea construcţiilor noi. Acestea vor fi însă determinate de caracteristicile zonei. De exemplu, în zone protejate nu se vor mai construi clădiri cu regim de înălţime parter+5-8 etaje, ci uzual maxim parter+2-3 etaje, explică arh. Irina Popescu-Criveanu, director stiintific în cadrul Quatro Design.

    Statistic, în zonele studiate, doar în jur de 40% dintre imobile acceptă schimbări şi doar în anumite condiţii, clar definite. Astfel, regulamentul de urbanism prevede că Procentul de Ocupare a Terenului (POT) în zonele menţionate va fi limitat în general la 45% în cazul zonelor în care este permisă redezvoltarea, precizează arh. Şerban Popescu-Criveanu din cadrul Quattro Design.

    Regulamentul defineşte şi construibilitatea parcelelor. Astfel, prevede un prag de suprafaţă şi dimensiuni de la care o parcelă nu mai poate să fie construibilă, respectiv sub 100 mp şi/sau cu aliniament mai mic de 6 m (3 m în cazul coridoarelor de acces spre proprietăţile din planul secund).

    În ceea ce priveşte Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT), în zonele în care este permisă dezvoltarea, CUT maxim va fi de 2,5 - 3, în contextul în care limita maximă stabilită prin lege este de CUT 4. În paralel, sunt stabilite şi înălţimile maxime pe care le pot avea clădirile noi.

    De asemenea, a fost introdus un indice pentru plantaţii (PSP - Procentul Spaţiilor Plantate). Astfel, suprafeţele plantate din cele trei zone trebuie să ocupe minim 15% din suprafaţa totală a parcelelor. Regulamentul mai stabileşte şi ce funcţiuni pot lua clădirile din zonele respective.

    În contextul aprobării regulamentului de către Consiliul General al Capitalei, Primăria Bucureştiului va fi însărcinată cu punerea lui în aplicare. Eventualele abateri vor fi sancţionate de Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) şi Poliţia Locală, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Smart City

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Perspective

    Companii

    Internaţional