Buzăul, un reper pe harta economiei noastre după deschiderea celei mai mari fabrici de reciclare a sticlei din România şi Europa de Sud-Est

Cel mai mare operator din domeniul reciclării din Republica Moldova a finalizat o investiţie de 7,4 milioane de euro în Buzău, judeţ care deja se conturează ca un reper naţional pe harta economiei circulare. Este vorba despre o fabrică de reciclare a sticlei construită de ABS 2000, un operator cu peste două decenii de experienţă în gestionarea şi reciclarea deşeurilor.

"Investiţia completează un ecosistem de reciclare deja important, dezvoltat la Buzău. În municipiu funcţionează şi fabrica GreenTech, centrul operaţiunilor de reciclare PET ale GreenGroup în Europa Centrală şi de Est. Aceasta procesează PET colectat din România şi din regiune şi îl transformă în rPET, materie primă secundară utilizată inclusiv pentru producerea de noi ambalaje, dar şi în industria textilă, automotive, geotextile, sisteme de filtrare şi alte aplicaţii industriale. Dezvoltarea unei noi capacităţi dedicate sticlei consolidează, astfel, rolul Buzăului în infrastructura de reciclare şi economie circulară. Reciclarea nu se opreşte la colectarea separată. Pentru ca deşeurile să devină efectiv resurse, colectarea trebuie conectată cu sortarea, transportul, tehnologia de procesare, capacităţile industriale şi o piaţă pentru materiile prime secundare. Investiţiile în fabrici de reciclare creează această legătură şi permit păstrarea materialelor cât mai mult timp în circuitul economic", au apreciat reprezentanţii Ministerului Mediului, pe Facebook, după inaugurarea de la Buzău.

80.000 de tone pe an: o nouă capacitate pentru economia circulară

Noua unitate pe care investitorul din Republica Moldova a construit-o la Buzău procesează sticlă post-consum şi o transformă într-o materie primă secundară pregătită pentru a fi reintrodusă în circuitul economic şi utilizată de industrie. Practic, sticla recuperată este procesată astfel încât materialul rezultat să poată reveni în economie, reducând atât cantitatea de deşeuri eliminată, cât şi necesarul de materii prime virgine.

"Tehnologiile şi procesele implementate permit recepţia, mărunţirea, sortarea şi eliminarea impurităţilor din sticla post-consum, cu obiectivul obţinerii unui material de înaltă calitate pentru reutilizare în industrie", a explicat investitorul.

Pe an, fabrica poate procesa 80.000 de tone de sticlă.

"Această investiţie înseamnă mult mai mult decât o nouă fabrică. Înseamnă o capacitate industrială construită pentru viitorul economiei circulare. Prin cele 80.000 de tone de sticlă care pot fi procesate anual, creăm premisele pentru valorificarea la o scară semnificativ mai mare a unei resurse care trebuie să rămână în economie. Avem nevoie de infrastructură, tehnologie şi parteneriate solide pentru ca reciclarea să funcţioneze eficient. Aceasta este direcţia în care investim şi în care credem", a declarat Serghei Balica, CEO ABS 2000 Buzău.

Practic, fabrica inaugurată de ABS 2000 la Buzău adaugă o capacitate de 80.000 de tone pe an, într-un moment în care economia circulară trece de la obiective şi strategii la investiţii industriale concrete.

"Cu o capacitate de până la 80.000 de tone de sticlă pe an, fabrica contribuie la dezvoltarea infrastructurii necesare pentru valorificarea unui volum semnificativ de sticlă post-consum şi la consolidarea lanţului circular dintre colectare, sortare, procesare şi producţia unor noi ambalaje", au anunţat investitorii.

Pe viitor, operatorul din Republica Moldova are în plan să mai deschidă şi alte capacităţi în Buzău. "Pentru viitor mai avem nişte proiecte în gând, dar să vedem cum se dezvoltă zona", a declarat Serghei Balica. Asta şi pentru că unul dintre avantajele Buzăului este conectarea la Autostrada Moldovei. De altfel, şi fabrica de sticlă este construită la Stâlpu, o zonă conectată direct la A7. "Vă stăm la dispoziţie pentru orice problemă, sper să nu întâmpinaţi, pentru orice investiţie pe care vreţi să o aveţi în judeţul Buzău, mai ales că obiectivul nostru este de dezvoltare a acestui judeţ. Avem această autostradă care trece aici, prin comuna Stâlpu şi avem două descărcări, una la Stâlpu, una aici la Spătaru, şi este păcat să nu profităm de această autostradă. Consiliul Judeţean are în plan, prin fonduri europene, să acceseze şi să dezvolte două parcuri industriale", a spus Adrian Petre, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Buzău, la inaugurarea fabricii de reciclare a sticlei.

Buzăul, punctul de întâlnire a liderilor din economia circulară

Inaugurarea noii fabrici a reunit reprezentanţi ai instituţiilor publice şi lideri ai unor companii şi organizaţii relevante pentru viitorul reciclării, al industriei ambalajelor şi al economiei circulare, prilej cu care au fost formulate concluzii importante cu privire la dezvoltarea economiei circulare şi viitorului sticlei reciclate în România.

"Sticla este un material valoros pentru economia circulară, iar provocarea nu este doar colectarea acesteia, ci şi existenţa unei infrastructuri capabile să o transforme într-o materie primă secundară competitivă. Noua fabrică ABS 2000 răspunde tocmai acestei nevoi. Investiţia de la Buzău contribuie la dezvoltarea capacităţii de reciclare a sticlei; consolidarea infrastructurii economiei circulare; procesarea a până la 80.000 de tone de sticlă pe an; transformarea sticlei post-consum într-o materie primă secundară de calitate; reducerea consumului de resurse naturale şi de energie; diminuarea cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare; susţinerea industriei producătoare de ambalaje din sticlă; dezvoltarea colaborării dintre autorităţi, industrie, reciclatori şi producători; creşterea cooperării regionale dintre România, Republica Moldova şi Bulgaria", au transmis organizatorii PRIA Glass Recycling Forum.

Practic, mesajul central al inaugurării de la Buzău a fost unul simplu: "economia circulară are nevoie de investiţii reale, capacităţi industriale şi colaborare pe întreg lanţul valoric".

"Viitorul reciclării nu se construieşte doar prin obiective. Se construieşte prin investiţii, tehnologie şi capacitatea de a crea lanţuri funcţionale între colectare, procesare şi utilizarea materialelor reciclate. Fabrica de la Buzău este expresia concretă a acestei direcţii", a fost una dintre ideile centrale desprinse din dialogul desfăşurat în cadrul forumului.

În acest context, judeţul Buzău parcurge paşi importanţi în atingerea unui obiectiv pe care primarul municipiului Buzău îl ţinteşte de ani de zile: "Buzăul să ajungă Centru Naţional al Economiei Circulare".

Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, a declarat, la inaugurarea fabricii de la Stâlpu: "Timp de 14 luni a trebuit să alergăm cu 40 de oameni (10 pe economie, 10 pe educaţie, 10 pe cultură şi 10 pe social), să găsim o viziune de dezvoltare a Buzăului, să avem o misiune, să avem nişte obiective de îndeplinit. După 14 luni de dezbateri am reuşit să avem o viziune de dezvoltare a Buzăului - "Buzău Oraş Magnet", până în 2030, iar primul obiectiv pe zona economică a fost următorul: să se numească Buzăul Centru Naţional al Economiei Circulare. Deja suntem şi cu dumneavoastră şi mai mult, pentru că la Buzău este şi Grupul Green, sunt o mulţime de alte activităţi, inclusiv la Buzău a apărut şi prima şcoală din lumea europeană în întregime circulară sau verde. Deci este momentul să vedem care este viitorul nostru, şi ca naţie, şi ca oameni, până la urmă. În loc să sapi la kilometri în pământ, să te duci în Marea Neagră, să sapi şi pe acolo la kilometri sub apă, este bine să avem economie circulară".

În acelaşi timp, despre cât de importantă este reciclarea sticlei în ecuaţia economiei circulare a vorbit şi Grigore Stratulat, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului din Republica Moldova, care a recunoscut că ţara sa este cu un pas în urma României şi înţelege de ce marile companii aleg să investească aici.

"Colectarea separată este doar începutul. Pentru ca un deşeu să devină cu adevărat resursă, avem nevoie de capacităţi industriale de reciclare, tehnologii performante, trasabilitate şi, mai ales, de o piaţă stabilă pentru materiile prime secundare. Sticla este unul dintre cele mai bune exemple. Poate fi reciclată în mod repetat, fără pierderea proprietăţilor sale esenţiale. Utilizarea cioburilor de sticlă în procesul de producţie, de regulă, reduce consumul de materii prime naturale, necesarul de energie şi, respectiv, emisiile care sunt asociate producerii de sticlă. Dar acest potenţial poate fi valorificat la justa valoare numai dacă sticla este colectată separat, dacă este suficient de curată şi dacă ajunge constant la instalaţiile de procesare. Vreau să vă spun că eu înţeleg foarte bine de ce atenţia investitorilor este astăzi orientată către România. Sistemul de garanţie-returnare funcţionează de câţiva ani, generează cantităţi importante şi relativ curate de ambalaje şi creează o bază predictibilă pentru producerea şi dezvoltarea capacităţilor şi instalaţiilor de reciclare. Volumele colectate deja justifică investiţiile în acest domeniu şi justifică investiţiile de dimensiunea celei pe care o vedem astăzi. Republica Moldova, la acest moment, se află într-o etapă diferită, dar să ştiţi că direcţia este aceeaşi. Prin proiectul deşeuri solide Republica Moldova, proiect care a fost dezvoltat cu sprijinul Băncii Europene de Investiţii, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu suportul partenerilor europeni, noi construim treptat un sistem regional modern de gestionare a deşeurilor. Proiectul nostru presupune crearea infrastructurii de colectare şi transport, a staţiilor de transfer şi sortare, a instalaţiilor de tratare, precum şi a depozitelor conforme standardelor europene", a declarat Grigore Stratulat.

La rândul său, Cecilia Martin, director în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a subliniat importanţa investiţiei făcută de operatorul din Republica Moldova, dar recunoaşte că România mai are mult până să-şi atingă ţintele de reciclare.

"Instalaţiile de reciclare trebuie să funcţioneze în condiţiile în care colectarea separată la nivelul fiecăruia dintre noi funcţionează. O astfel de instalaţie funcţionează în momentul în care primeşte materie de calitate, iar asta este responsabilitatea noastră, a fiecăruia. (...) Din perspectiva gestionării deşeurilor, pot să spun că România a făcut un mare pas înainte. Cu toate că, din punct de vedere al ţintei de reciclare, noi încă nu depăşim 15%. Aşa că asta este, într-adevăr, o problemă, pentru că, dacă ne comparăm cu alte state membre, acelea performează din punct de vedere al reciclării. Iar o astfel de instalaţie va veni tocmai pentru a ajuta la creşterea ţintei de reciclare, dar trebuie să repet: dacă nu furnizăm, în calitate de cetăţean simplu, în calitate de autoritate a administraţiei publice locale, nu furnizăm materie primă pentru astfel de instalaţii, rezultatul va fi acelaşi şi vom vorbi peste 10 ani, cum am vorbit acum 10 ani, de aceeaşi ţintă, pe care, din păcate, nu reuşim să depăşim pragul de 15%", a declarat Cecilia Martin, director în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Investiţia de la Buzău a fost realizată cu sprijinul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin Administraţia Fondului pentru Mediu, şi cu susţinerea maib, partenerul financiar al proiectului.