În timp ce mare parte din ţară a intrat într-o zonă de aşteptare, Bucureşti continuă să concentreze activitatea reală din piaţa imobiliară. Din cele 24.598 de imobile tranzacţionate la nivel naţional în luna ianuarie, peste 4.100 au fost în Capitală - mai mult decât în următoarele două judeţe la un loc, potrivit unui comunicat al North Bucharest Investments.
Practic, într-o piaţă fragmentată şi marcată de scăderi abrupte în majoritatea regiunilor, Bucureştiul rămâne principalul generator de lichiditate, iar nordul oraşului îşi consolidează poziţia de locomotivă a segmentului rezidenţial premium şi investiţional.
Pentru NBI, prima lună din 2026 a adus un volum tranzactionat de 22,204 milioane euro, susţinut de o cerere constantă în nordul Capitalei, în contrast cu dinamica mai lentă din restul ţării.
„Piaţa este clar polarizată. La nivel naţional vedem prudenţă, dar nordul Bucureştiului continuă să performeze. Clienţii activi sunt mai selectivi şi reacţionează rapid atunci când apare un produs bun”, spune Vlad Musteata.
Capitala continuă să susţină volumul tranzacţiilor, practic, Bucureştiul trage piaţa după el, iar nordul concentrează cea mai mare parte a cererii cu putere reală de cumpărare.
Presiunea pe preţ este alimentată de un dezechilibru structural: oferta totală de apartamente, noi şi vechi, este mai mică cu aproximativ 35%, livrările de locuinţe noi au scăzut cu circa 15%, iar dobânzile au început să se stabilizeze. În acest context, cererea revine treptat în piaţă, stocul rămâne limitat, iar preţurile accelerează.
Această dinamică este amplificată în nordul Capitalei, unde se întâlnesc cumpărătorii premium şi investitorii. Sectorul 1 Bucureşti rămâne cea mai scumpă zonă din oraş, cu un preţ mediu de aproximativ 2.600 euro/mp, cu 30-40% peste media Bucureştiului.
Chiar dacă numărul ipotecilor a scăzut la nivel naţional, Bucureştiul şi Ilfovul continuă să conducă detaşat, semn că finanţarea bancară încă joacă un rol important în zonele cu venituri peste medie. În nord, profilul cumpărătorului este tot mai clar: avansuri mari, credite mai mici sau achiziţii cash, cu focus pe poziţionare, calitatea proiectului şi potenţialul investiţional.
Pentru 2026, tabloul este deja conturat: nordul funcţionează ca o piaţă separată, alimentată de cererea investiţională şi de un stoc tot mai redus. Direcţia este una singura: în sus, iar accesibilitatea pentru cumpărătorul final se comprimă de la o lună la alta, pe măsură ce preţurile avansează mai rapid decât puterea de cumpărare.
