Urbanism: Acoperişurile din Budapesta ar putea produce de 2,5 ori energia centralei nucleare de la Paks

Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, susţine că potenţialul solar al acoperişurilor clădirilor din capitala Ungariei ar putea permite producerea unei cantităţi de energie echivalente cu de 2,5 ori producţia centralei nucleare de la Paks, prin instalarea de panouri fotovoltaice şi sisteme de stocare. Proiectul face parte din strategia municipalităţii de dezvoltare a energiei solare şi reducere a emisiilor de carbon.

Zece milioane de metri pătraţi de panouri solare

Gergely Karácsony a declarat că Budapesta nu poate aborda singură provocările generate de schimbările climatice şi a solicitat guvernului ungar să creeze cadrul legislativ şi financiar necesar pentru dezvoltarea proiectelor energetice. În viziunea primarului, autorităţile locale trebuie să stabilească direcţia şi cadrul de dezvoltare, sectorul privat să contribuie prin investiţii şi tehnologii, iar populaţia să participe activ la tranziţia energetică. Budapesta dispune deja de o "hartă solară" a oraşului, realizată pentru identificarea potenţialului energetic al acoperişurilor. Potrivit datelor disponibile în cadrul programului municipal, suprafaţa de panouri fotovoltaice vizată este de aproximativ 10 milioane de metri pătraţi, ceea ce ar corespunde unei capacităţi de circa 1.500 MW.

Programul "Alimentat de Soare" urmăreşte nu doar instalarea panourilor, ci şi dezvoltarea unor sisteme de stocare a energiei, astfel încât producţia solară să poată fi utilizată mai eficient.

Un potenţial solar de aproximativ 5.000 MW

Evaluările realizate prin harta solară a Budapestei indică un potenţial tehnic total al acoperişurilor de aproximativ 5.000 MW, în timp ce centrala nucleară de la Paks are o capacitate de aproximativ 2.000 MW. Calculul explică afirmaţia lui Karácsony privind posibilitatea ca acoperişurile capitalei să genereze, în principiu, energie echivalentă cu de 2,5 ori capacitatea centralei de la Paks. Este vorba însă despre potenţialul tehnic al suprafeţelor disponibile, nu despre o producţie efectivă constantă comparabilă cu cea a unei centrale nucleare. Obiectivul municipalităţii este ca dezvoltarea energiei solare să contribuie şi la reducerea emisiilor. Potrivit proiectului, instalarea celor 10 milioane de metri pătraţi de panouri ar putea evita anual aproape 500.000 de tone de emisii de dioxid de carbon, echivalentul consumului anual de electricitate al locuitorilor Budapestei.

Energia solară, între oraş şi guvern

Karácsony a amintit că proiectele municipale au întâmpinat dificultăţi în trecut, după ce autorităţile centrale au introdus restricţii privind conectarea la reţea a unor noi instalaţii fotovoltaice. Primarul consideră că noul plan energetic al guvernului ungar, care pune un accent mai mare pe energia solară, poate crea condiţiile pentru relansarea investiţiilor în acest domeniu. În opinia sa, colaborarea dintre administraţia capitalei şi autorităţile centrale este esenţială pentru transformarea proiectelor în investiţii efective.

Budapesta a început încă din 2022 să utilizeze o hartă solară digitală care permite evaluarea potenţialului fotovoltaic al clădirilor. Instrumentul analizează inclusiv orientarea şi suprafaţa acoperişurilor şi poate estima capacitatea instalabilă şi producţia anuală de energie.

Acoperişurile, o resursă energetică urbană

Ideea de a utiliza masiv acoperişurile clădirilor pentru producţia de energie nu este specifică Budapestei. La nivel european, Comisia Europeană estimează că acoperişurile celor aproximativ 271 de milioane de clădiri din Uniunea Europeană ar putea găzdui circa 2,3 terawaţi de capacitate fotovoltaică şi ar putea genera aproximativ 2.750 TWh de electricitate anual, suficient, în scenariile analizate, pentru aproximativ 40% din necesarul de electricitate al unei Uniuni Europene alimentate integral din surse regenerabile în 2050. În acest context, proiectul Budapestei ilustrează tendinţa mai largă prin care marile oraşe încearcă să transforme suprafeţele existente ale clădirilor în surse descentralizate de energie, reducând presiunea asupra sistemelor energetice şi, în acelaşi timp, emisiile asociate consumului de electricitate. Pentru Budapesta, miza este ca energia solară produsă pe acoperişurile oraşului să devină o componentă importantă a sistemului energetic urban, însă atingerea obiectivului depinde de investiţii, capacitatea reţelei, soluţiile de stocare şi cadrul de reglementare.