Feţele bisericeşti susţin că soarta Catedralei Sf. Iosif este incertă dacă se construieşte lîngă ea clădirea cu 19 etaje
Investitorul vrea să expertizeze catedrala înainte să avanseze cu lucrările ca să prevină deteriorarea ei
Cu ani în urmă, piaţa imobiliară bucureşteană a fost zguduită de scandalul provocat de deteriorarea şi slăbirea structurii de rezistenţă a clădirii Bisericii Armeneşti din zona Rosetti. Pagubele au fost provocate de efectuarea lucrărilor de construire a unui imobil de birouri foarte înalt în imediata apropiere a bisericii.
În aceste ultime zile un nou scandal a izbucnit din cauza unui şantier de pe strada Berthelot. Scenariul cu Biserica Armenească pare să se repete. În această primăvară, lîngă Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti (clădire veche cu valoare arhitecturală), pe strada Berthelot nr.19, au demarat lucrările de construire a unei clădiri de birouri cu patru subsoluri, parter şi 19 etaje (75 metri înălţime). Surse din piaţa imobiliară evaluează proiectul la circa 30 milioane de euro. Investitor este "Millenium Building Development" SRL, care s-a asociat cu "Willbrok Management" pentru dezvoltarea proiectului.
Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti a anunţat public faptul că proiectul îi afectează clădirea şi că a fost acţionată în judecată de investitor pentru că nu i-a permis accesul în curte. Prima înfăţişare în faţa judecătorilor s-a finalizat cu o amînare obţinută de avocaţii Arhiepiscopiei.
Un nou termen în proces a fost stabilit pentru data de 8 mai. Între timp, conflictul s-a acutizat, iar ritmul de lucru la subsolul clădirii a încetinit mult. Părţile implicate în conflict se bat în acte şi documente oficiale, fiecare susţinînd că dreptatea este de partea sa.
Secretarul Eparhial Francisc Doboş ne-a explicat: "Pe 9 martie, am fost notificaţi şi somaţi să asigurăm accesul în catedrală a specialiştilor angajaţi de < Millennium Building Development > SRL pentru constatarea stării fizice şi pentru lucrări de monitorizare. Am solicitat, în scris, firmei să ne fie puse la dispoziţie documentele ce au stat la baza autorizării precum şi memorii de specialitate din proiect, dar mai ales cerinţele avizatorilor asupra măsurilor ce trebuie cuprinse în proiect pentru protecţia Catedralei Sfîntul Iosif, a Palatului Episcopal, ambele monumente istorice. Am cerut acest lucru pentru că ne-am retras acordul dat iniţial asupra acestui proiect".
Domnia sa susţine că investitorul a refuzat să-i pună la dispoziţie documentele solicitate, fapt pentru care biserica a condiţionat accesul în catedrală cu transmiterea lor către episcopie. "Atunci am fost acţionaţi în Justiţie, pentru a ni se forţa accesul în Catedrală", ne-a menţionat domnul Doboş.
Reprezentantul Arhiepiscopiei Romano-Catolică ne-a spus că sînt multe neclarităţi în modul în care a fost obţinută şi eliberată autorizaţia de construire fără acordul lor: refuzarea accesului la documentele care au stat la baza obţinerii autorizaţiei de construire, circuitul avizelor importante era condiţionat de efectuarea unei expertize tehnice a catedralei înainte de începerea lucrărilor, iar expertizele tehnice asupra stării structurii trebuiau realizate, de fapt, înainte de solicitarea autorizaţiei de construire.
Biserica cere sistarea lucrărilor pînă la soluţionarea conflictului şi dacă ancheta arată că există încălcări ale legii în obţinerea autorizaţiei, aceasta să fie anulată.
Dragoş Moise, reprezentantul "Willbrok", ne-a declarat că investitorul nu a chemat în instanţă Arhiepiscopia ca pîrît, ci a solicitat desemnarea unui expert pentru evaluarea stării clădirii. Domnia sa a subliniat: "Am conceput imobilul retras faţă de catedrală, inclusiv cu nivelurile de subsol. Legea spune că, în acest caz, nu avem nevoie de acordul lor pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Tocmai avînd în vedere cazul Bisericii Armeneşti, noi am insistat să avem o expertiză tehnică a stării clădirii şi am elaborat un program amplu de urmărire a tuturor vecinătăţilor ca să evităm apariţia unor probleme în timpul execuţiei. Legea nu spune că trebuia să expertizăm catedrala înainte de obţinerea autorizaţiei".
Domnul Moise susţine şi că în baza acordului dat cu ani în urmă de Arhiepiscopie au început lucrările de proiectare şi de elaborare a Planului Urbanistic Zonal. După ce planul a fost aprobat şi au fost elaborate toate lucrările de proiectare, Arhiepiscopia Romano-Catolică şi-a retras acordul. "Noi insistăm să avem expertiza asupra clădirii de la un specialist independent, desemnat de Justiţie, ca să nu avem necazuri ulterioare şi alte procese în derularea investiţiei. Ne învecinăm şi cu Biserica Calvină, cu care nu am avut astfel de probleme deşi construim la limita de proprietate", ne-a precizat domnia sa.
